Maxime

*   Adevărul zgârie urechea, iar minciuna o mângâie.

*   Frumuseţea bucură ochii şi ridică... dispoziţia.

*   Omul se schimbă, dar fotografia ba.

*   Omul cu anii pierde din putere, dar acumulează experienţă şi înţelepciune.

*   Semn de coacere la minte, 99 la sută – chelia.

*   Cartea bună magnet are - cititori atrage.

*   Traducerea, cât de bună n-ar fi, diferă de original.

*   Singurătatea pe o perioadă scurtă de timp e benefică, relaxantă, iar pe o perioadă îndelungată e insuportabilă, distrugătoare.

*   Roua – lacrima ierbii.

*   Efectul este plodul Cauzei.

*   Incendiul se stinge cu apă, iar războiul - cu sânge.

*   Moartea ca o buturugă stă în calea trecătorilor. Zilnic cineva se poticneşte.

Maxime

*   Toate anotimpurile au farmecul lor, dar  Primăvara e o excepţie – este anotimpul Învierii.

*   În fiecare an Terra, deşi e în veşnică mişcare, adaugă la burtă... câţiva centimetri.

*   Internetul – cea mai performantă sursă de informare.

*   Internetul – cea mai notorie invenţie a secolului XX.

*   Unde nu-i unire, nu-i nici victorie.

*   Unde-i unul, nu-i putere, unde-s doi, puterea creşte, dar... invidia sporeşte.

*   Viaţa omului e scurtă, aidoma unui vis frumos.

*   Viaţa omului – o goană nebună după... bani.

*   Viaţa omului este o scurtă odisee în timp şi spaţiu.

*   Viaţa omului este un voiaj turistic limitat, plin de aventuri.

*   Viaţa omului e o călătorie turistică mărginită în timp şi spaţiu, dar plină de peripeţii.

*   Oricât s-ar opune satana, nu va împiedica Lumina să se rostogolească peste Lume.

*   Cândva năluca Comunismului umbla prin Europa, iar acum fantoma Globalizării hoinăreşte prin toată Lumea. S-au schimbat timpurile, s-au schimbat valorile. Azi vântul e prielnic pentru Globalizare.

Maxime

*     Nu altoiţi Adevărul cu Minciuna, că fructul lor otravă este.

*     Copilul fără un părinte e ca pasărea cu aripa frântă.

*     Rugăciunea – scutul de protecţie al omului... credincios.

*     Tehnica evoluează rapid, iar Homo sapiens degradează lent.

*     Pustiul – primul semn de îmbătrânire a Terrei.

*     Şi piramidele sunt măcinate de rugina timpului.

*     Vorbă multă – sărăcia ţării.  

Maxime

* Anul – o carte cu 365 de file.

* Anotimpurile – păsări călătoare.

* După o zi de muncă şi Soarele se duce la hodină.

* Mersul Timpului nu depinde de măiestria ceasornicarului.

* Dacă vrei să ştii, nu te ruşina să întrebi.

 * Fiecare om cu universul lui... de cunoştinţe.

 * Orice propoziţie are punctul ei de sprijin.

Loghin Alexeev-Martin:”Staniştea proştilor”

Lansare de carte

În Sala cu Cămin a Uniunii Scriitorilor din Moldova a avut loc lansarea noului volum de epigrame intitulat “Staniştea proştilor”, ISBN 978-9975-51-345-6, editura “Pontos”, Chişinău, 136 pag., semnat de dr în medicină Loghin Alexeev-Martin, conf. univ. la catedra de endocrinologie, USMF “N. Testemiţeanu”.

La manifestarea culturală şi la aniversarea celor 75 de ani de la naştere au venit să-l susţină scriitori, actori, medici, prieteni şi rude ale omagiatului.

Vlad Zbârciog, secretarul Uniunii Scriitorilor, a prezentat publicului noul volum de epigrame în grafica pictoriţei Margareta Chiţcatâi şi prefaţat de umoristul Alexandru-Horaţiu Frişcu, a amintit şi de apariţiile precedente ale sărbătoritului („Somnul naţiunii naşte monştri”, 2002; „De toa(n)te pentru to(n)ţi”, 2005; „Ciobruciu, sat între două cetăţi”, 2002; „Mintea de pe urmă”, 2009), în care cu vehemenţă, combate viciile omeneşti şi sociale, cum ar fi: minciuna, corupţia, hoţia, invidia, făţărnicia, ignoranţa, beţia etc.

În continuare, pe marginea volumului şi nu numai, şi-au expus opiniile epigramiştii Alexandru-Horaţiu Frişcu, Ion Diviza, Gheorghe Bâlici, Ion Diordiev, Victor Prohin, Ion Cuzuioc, Valentin Portas, actorii Ninela Caranfil, Anatol Răzmeriţă, Mihai Iorga, prof, Larisa Căzănescu, Aurel Dănilă, dr. hab. în medicină, Andrei Roşca şi Nuţu Migali, dr. în medicină, Simion Baranov, fizician ş.a. Vorbitorii au menţionat faptul că Domnia Sa a adus cu sine modestia, finul gust literar, autocritica, discernământul şi bunul simţ. Aceste calităţi plus harul primit la naştere l-au ajutat pe sărbătoritul de azi să se transforme treptat dintr-un cunoscător şi consumator de umor într-un creator şi promotor al acestui gen literar, care este publicat în circa 20 de antologii şi culegeri de epigrame.

Actorii au recitat mai multe epigrame din noul volum, care au avut priză la public, iar confraţii de condei i-au dedicat următoarele catrene pe care le reproducem mai jos:

Ion DIVIZA:

Staniştea ce-o lăudaţi

Cum să nu producă drame

Dacă toţi cei adunaţi

Scriu ca proştii epigrame.

Gheorghe BÂLICI:

În mândra noastră capitală

Am observat de multe ori

Că au şi doctorii o boală:

Se fac de-o vreme scriitori.

Valentin PORTAS:

Termeni medicali el ştie

Mulţi. În text îi foloseşte

Şi numai virusul prostiei

Cu epigrame lecuieşte!

Pe parcursul seratei, cu un buchet de melodii au bucurat publicul interpreţii Luminiţa şi Valentin Dragomir, fiind apreciaţi din partea celor prezenţi în sală.

La finele manifestării, omagiatul a mulţumut audienţa pentru participare şi a oferit doritorilor autografe pe noul său volum.

Câteva epigrame din volumul ”Staniştea proştilor” de Loghin Alexeev-Martin:

După sac şi cârpală

Dar, oricum, morţiş s-o ţinem

Şi pe-aceştia să-i susţinem,

Chiar de nu-s mai buni ca foştii –

Pân-la urmă-s proştii noştri.

Decizia pacientului

Doctore, îţi mulţumesc,

Dar refuz tot tratamentul –

Singur i-aţi medicamentul

Că eu vreau să mai trăiesc.

Doleanţele medicului

Părinte, îţi zic pe şleau,

Cota-parte-ţi cer:

Medici de nu existau,

Deveneai şomer!

NETUL (29 octombrie – Ziua mondială a Internetului)

Fereastră în Lume,

Cu fapte şi glume.

Pe Net ca-n poveste:

Şi ce-ţi doreşti… este!

Ion BEJENARU: „Folclor din Dinăuţi”

Recent a văzut lumina tiparului cartea „Folclor din Dinăuţi”, editura „Profesional Service”, Chişinău, 2012, 192 pag., ISBN 978-9975-9981-6-1, îngrijită de pedagogul şi scriitorul Ion Bejenaru, autor al mai multor volume, printre care „Istoria satului Dinăuţi”, „Balade şi snoave”, „Basme din Bucovina” ş.a. Manuscrisul a fost recenzat şi vizat favorabil pentru editare de specialiştii în materie Nicolae Băieşu (Chişinău) şi Ion Ciubotaru (Iaşi). Această lucrare a fost recomandată pentru tipar de către Consiliul Ştiinţific al Institutului de Filologie al AŞM.

Din introducerea cărţii cititorul află că satul Dinăuţi, prima atestare a căruia e datată cu anul 1437, este aşezat pe drumul central ce duce spre Hotin – Noua Suliţă – Herţa şi-i situat într-o zonă folclorică specifică, condiţionată atât de influenţa mediului românesc, cu datini şi obiceiuri străvechi, şi al satelor rutene din preajmă (Rângaci, Şişcăuţi, Doljoc, Cristineşti), cât şi de fostele imperii (Rusia şi Austro-Ungaria) care au lăsat urme durabile în comoara creaţiei populare orale din partea locului.

Creaţia folclorică prezentată în acest volum constituie zestrea spirituală a Dinăuţiului, transmisă din gură în gură cu diferite ocazii şi în diverse împrejurări: manifestaţii de masă cum sunt şezătoarea şi claca, nunta şi cumătria, ziua de naştere, plecarea la armată ş.a.

Culegerea înmănunchează cele mai răspândite şi semnificative texte din comoara creaţiei populare, culese pe parcursul anilor (1944-1995) de la mai mulţi informatori din sat şi are menirea să prezinte monografia folclorică a acestei localităţi rurale, inserând majoritatea genurilor şi speciilor creaţiei orale: balade, basme, poveşti, parabole, legende, creaţii lirice, obiceiuri calendaristice şi de familie, descântece şi credinţe, proverbe şi zicători locale, snoave, vorbe de duh etc.

În prefaţa cărţii „Izvor pururea nesecat”, regretatul academician Ion Borşevici, originar din acest sat, menţionează, printre altele: „…Mă bucură faptul că Dinăuţiul a avut fericirea şi norocul să iasă în lume cu o avere atât de bogată de poveşti şi balade, obiceiuri calendaristice şi legende, snoave şi vorbe de duh. Sunt încredinţat că la masa folcloristicii româneşti i se va oferi şi acestui sat un loc cât de modest. Mă bucur şi simt oarecare mândrie că datorită talentatului şi harnicului pedagog, scriitor şi folclorist, dotat cu mult har, Ion Bejenaru, multe din comorile populare ale comunei Dinăuţi scapă de nemiloasa uitare. Căci folclorul nu îmbătrâneşte, ci se primeneşte şi se îmbogăţeşte mereu, rămânând izvor de viaţă, pururi nesecat...”.

Originalitatea lucrării constă în faptul că include în ea tezaurul folcloric numai al unei singure localităţi, Cartea este destinată studenţilor, elevilor, secialiştilor şi celor pasionaţi de etnografie şi artă populară.

Lectură plăcută!