Tristihuri în stil haiku (2)

Cimitirul vechi.

Lângă mormântul mamei –

Zarzăru-nflorit.

 

*   *   *

Puştani în copac,

Înfulecând în grabă

Cireşele dulci.

 *   *   *

Seară de vară.

Ne îmbată cu parfum

Regina-nopţii.

 *   *   *

Ploaie de vară.

Pe umbrelă tropăie

Stropii jucăuşi.

 *   *   *

Foşnet în tufiş.

Motanul face un salt:

În gheare – prada.

  *   *   *

Noapte de vară.

Ţârâitul de greieri

Sparge liniştea.

  *   *   *

O boare de vânt

Pe câmpia deschisă:

În vals – florile.

*   *   *

Soare în amurg.

Macii roşii în floare –

Câmpia-n flăcări.

 

*   *   *

Spânzurat de gard,

Să-l vadă toată lumea ­–

Un bostan verde.

Tristihuri în stil haiku (1)

Primăvara-n prag.
Plângând plecarea Iernii
Ţurţuri-n streşini.

*   *   *
Pe  casa veche
Două berze tinere
Cu vreascuri în cioc.

*   *   *
Berze tinere,
Pe stâlpul de telegraf,
Făcându-şi cuibul.

  *   *   *
Primăvara-n toi.
Spărgând asfaltul tare –
Firul de iarbă.

 *   *   *
În pământ jilav
Semănători aruncând
Boabe de porumb.

*   *   *
La rărit sfecla.
În genunchi femeile –
Mătănii Terrei.

 *   *   *
Primăvara-n mai.
Pe fereastra deschisă –
Flori de liliac.

 *   *   *
În chingi de metal
Teiul lui Eminescu –
Coroana-n floare.

 *   *   *
Tineri ”mbujoraţi,
Dansând Hora Unirii –
Tropăit în jur.

Definiţii aforistice

*  Adevărul – armă a Luminii împotriva Întunericului.

*  Anul –  carte cu 365 de file.

*  Anotimpurile – păsări călătoare.

*  Cartea – făclia Lumii.

*  Cimitirul – Împărăţia Morţii.

*  Cititorul – prizonierul cărţii.

*  Copiii – xero... copiile părinţilor.

*  Curcubeul – drapelul Terrei.

*  Cuvintele – mărgăritarele Limbii.

*  Decesul – capitulare în faţa Morţii.

*  Diavolul – părintele banilor.

*  Efectul – plodul Cauzei.

*  Epigrama – tabletă pentru cusur.

*  Femeia –  albina societăţii.

*  Fotografia – umbra omului.

*  "Gaura neagră" – aparatul genital al Galaxiei care fabrică stelele.

*  Ghilotina – panaceu pentru toate bolile.

*  Hobbyul – drogul diletantului.

*  Invidia – boala incurabilă a mediocrului.

*  Istoria –  podul dintre Prezent şi Trecut.

*  Literatura – tezaurul spiritual al Omenirii.

*  Luna – felinar singuratic în bezna nopţii.

*  Mămăliga – soarele românilor.

*  Marea – moară de apă care macină nisip din pietre şi scoici.

*  Mărţişorul – talisman al Primăverii.

*  Natura – selecţionerul  lumii.

*  Omul –  copilul Naturii şi nicidecum regele ei.

*  Rachiul – apă cu drăcuşori.

*  Roua – lacrima ierbii.

*  Rugăciunea – scutul de protecţie al omului  credincios.

*  Scriitorul – jonglorul cuvintelor.

*  Semiadevărul – arma Minciunii.

*  Sistemul Solar – cloşcă cu pui.

*  Soarele – farul omenirii.

*  Stropii de ploaie – lacrimile răposaţilor.

*  Televizorul  –  fereastră  în Lume.

*  Trecutul  –  fundamentul prezentului şi viitorului.

*  Universul  –  ocean  de coniac cu miriade de stele.

*  Valurile – ridurile mării.

*  Zeii antici – astronauţi extratereştri.

Maxime

*   Adevărul zgârie urechea, iar minciuna o mângâie.

*   Frumuseţea bucură ochii şi ridică... dispoziţia.

*   Omul se schimbă, dar fotografia ba.

*   Omul cu anii pierde din putere, dar acumulează experienţă şi înţelepciune.

*   Semn de coacere la minte, 99 la sută – chelia.

*   Cartea bună magnet are - cititori atrage.

*   Traducerea, cât de bună n-ar fi, diferă de original.

*   Singurătatea pe o perioadă scurtă de timp e benefică, relaxantă, iar pe o perioadă îndelungată e insuportabilă, distrugătoare.

*   Roua – lacrima ierbii.

*   Efectul este plodul Cauzei.

*   Incendiul se stinge cu apă, iar războiul - cu sânge.

*   Moartea ca o buturugă stă în calea trecătorilor. Zilnic cineva se poticneşte.

Maxime

*   Toate anotimpurile au farmecul lor, dar  Primăvara e o excepţie – este anotimpul Învierii.

*   În fiecare an Terra, deşi e în veşnică mişcare, adaugă la burtă... câţiva centimetri.

*   Internetul – cea mai performantă sursă de informare.

*   Internetul – cea mai notorie invenţie a secolului XX.

*   Unde nu-i unire, nu-i nici victorie.

*   Unde-i unul, nu-i putere, unde-s doi, puterea creşte, dar... invidia sporeşte.

*   Viaţa omului e scurtă, aidoma unui vis frumos.

*   Viaţa omului – o goană nebună după... bani.

*   Viaţa omului este o scurtă odisee în timp şi spaţiu.

*   Viaţa omului este un voiaj turistic limitat, plin de aventuri.

*   Viaţa omului e o călătorie turistică mărginită în timp şi spaţiu, dar plină de peripeţii.

*   Oricât s-ar opune satana, nu va împiedica Lumina să se rostogolească peste Lume.

*   Cândva năluca Comunismului umbla prin Europa, iar acum fantoma Globalizării hoinăreşte prin toată Lumea. S-au schimbat timpurile, s-au schimbat valorile. Azi vântul e prielnic pentru Globalizare.