Epigrama

Constatare

Epigrama-n ţintă-mpuşcă

Şi pe mitocan îl muşcă,

Mai précis, ea îl detună –

Că-i un fulger poanta bună!

Variantă:

Epigrama ca să muşte

N-are nevoie de muşte:

Pe mitocan îl detună

Fulgerul din… poanta bună!

sau

Cănd are o poantă bună!

Nicolae Ţurcanu:”Din vinerea patimilor”

Lansare de carte

Pe 23 mai curent în Sala cu cămin a Uniunii Scriitorilor din Moldova a fost lansat volumul de versuri ”Din vinerea patimilor”, apărut la editura “Lumina”, 2010, 272 pag., ISBN 978-9975-65-154-7, semnat de regretatul poet transnistrean Nicolae Ţurcanu (21.01.1918-19.08.1985), care a avut un destin pus sub semnul suferinţei. A studiat la Şcoala Pedagogică din Balta, a lucrat, scurt timp, în calitate de bibliotecar şi învăţător la şcoala serală.

Despre această carte care a apărut la 25 de ani de la moartea poetului martir şi despre soarta lui şi-au expus opiniile mai mulţi vorbitori.

În deschidere, Arcadie Suceveanu, preşedintele USM, prezentând volumul, a menţionat faptul că Nicolae Ţurcanu e un poet nativ, aidoma lui Vasile Militaru, în care providenţa a turnat mult talent şi sensibilitate. Versurile lui te emoţionează şi te fac să te gândeşti la soarta vitregă a acestui poet nedreptăţit în timpul vieţii şi e de datoria noastră ca să-i promovăm creaţia, care merită să fie inclusă în manuale şcolare şi antologii.

Acad. Petru Soltan, vorbind despre soarta regretatului poet de la marginea neamului, născut în s. Nezavertailovca, r-nul Slobozia, a scos în vileag faptul că Bucov a fost acela, care l-a trădat securităţii, fiind trimis la urşii albi, la Norilsk, pentru câteva poezii lirice.

Scriitorul Ion Diordiev, consăteanul poetului, în prefaţa cărţii, scrie despre şedinţa judiciară a curţii marţiale din 28 noiembrie 1944, care a constatat că poezia “În satul meu”, autorul căreia e N. Ţurcanu, nu conţine calomnii la adresa puterii sovietice. Poezia “Pe malul Nistrului” nu este cunoscută curţii marţiale şi este imposibil a trage anumite concluzii. Poezia “Salutarea noastră” conţine elogii la adresa românilor. Examinând materialele existente, curtea marţială conchide că pentru aceste versuri N. Ţurcanu nu poate fi pedepsit şi este achitat. Dar la insistenţa unor forţe din umbră a urmat o nouă şedinţă a curţii marţiale, la care poetul a fost condamnat la zece ani de corecţie prin muncă şi cinci ani de privare de drepturi civile.

În continuare, Ion Diordiev ne mărturiseşte că poetul iese din închisoare în 1952, cu doi ani mai devreme, pentru că a muncit ca un “cal de dârvală”, dar toate uşile îi sunt închise în faţa lui încă mulţi ani în şir, fiind şomer şi vânzător de îngheţată.

A avut o susţinere din partea lui Nicolae Costenco, care a scris şi a publicat un articol în săptămânalul “Cultura Moldovei”, în care meţiona că N. Ţurcanu e un mare poet. Din această cauză N. Costenco a fost destituit din funcţia de consultant secţie Poezie, USM, iar Petrea Cruceniuc, din postul de redactor al săptămânalului.

“Dacă nu ar fi fost Nicolae Costenco, Petrea Cruceniuc şi Anatol Codru, nu mai vedea lumina tiparului nici o carte de a mea de după război”, - se destăiniua poetul. Astfel i-au apărut culegerile de versuri “Rod” (1969), “Vânjosul pământ” (1968) şi “Poezii (1983). Iar peste 25 de ani de la moartea poetului – a apărut această carte, pe care o lansăm astăzi… cu întârziere.

Tudor Ţurcanu, nepotul poetului, cel care a selectat versurile pentru acest volum, a mărturisit audienţei că arhiva e la dumnealui şi în prezent, împreună cu cele două fiice, lucrează asupra “Caietului verde”, care include 269 de poezii, rugând conducerea USM să fie ajutat la editarea lui.

Poetul Efim Tarlapan în luarea sa de cuvânt a menţionat că Nicolae Ţurcanu e unul din cei mai valoroşi poeţi de la noi şi a venit cu ideea ca în viitorul apropiat la Chişinău să fie inaugurat un bust, iar o stradă să-i poarte numele.

Medicul şi epigramistul Loghin Martin-Alexeev s-a destăinuit că pe Nicolae Ţurcanu l-a cunoscut îndeaproape, deoarece a fost unchiul regretatei sale soţii, iar poezia pe care o discutăm astăzi, poartă un caracter autobiografic. Susţinându-l pe E. Tarlapan privind instalarea unui bust, dumnealui a concretizat că locul cel mai potrivit pentru el ar fi Aleea Clasicilor.

Pe parcursul seratei au răsunat versurile “Cântec de leagăn”, “Laconică”, “Flămânda mea copilărie”, “Nunta”, “Drumul spre Golgota”, “Strigăt din veacuri”- ecouri din iadul Gulagului, “Pământ natal” ş.a., citite cu suflet de vorbitorii menţionaţi mai sus şi apreciate cu aplauze de cei prezenţi în sală.

Scriitorul Vladimir Beşleagă a constatat că Nicolae Ţurcanu este un martor şi martir al timpului în care a trăit. Este un autor de talie europeană şi universală, un om de vastă cultură. Versurile scrise de el au rime clasice, surprinzătoare. Creaţia lui N. Ţurcanu nu-şi va pierde valoarea nici peste ani şi constituie o părticică din marele patrimoniu al neamului nostru.

Imagini la

http://ro.fotoalbum.eu/cucereavii/a699756/slideshow

O serată de neuitat

În Sala “Vasile Alecsandri” a Bibliotecii Naționale din Chişinău pe 18 mai curent a avut loc o serată de creaţie a scriitorilor Vasile Căpăţână, Chişinău, Corin Bianu şi interpretului Octavian Mândruţă, ambii din Bucureşti, organizată sub egida cenaclului literar-artistic “Ideal”.

În deschidere, cei prezenţi în sală au comemorat cu un minut de reculegere plecarea în eternitate a neîntrecutei soprane Maria Bieşu.

Moderatoarea evenimentului, actriţa Mariana Bahnaru, a oferit rând pe rând cuvântul invitaţilor, printre care şi-au dat concursul scriitorii T. Palladi, R. Verejanu, M. Metleaeva, Gh. Ciocoi, compozitorii şi interpreţii C. Rusnac, M. Stârcea, I. Văluţă, S. Goncear, D. Radu, E. Demirdgean, Iu. Andronic, I. Caranfil, actorii A. Soţchi, S. Cupcea, S. Fusu ş.a.

Alături de standurile cu cărţi editate de Asociaţia culturală “Ideal”, a fost inaugurată şi o expoziţie de pictură a omagiatului V. Căpăţânâ, despre originalitatea creaţiei căruia şi-a expus opinia maestrul în artă Gheorghe Vrabie, menţionând, printre altele, portretele cu chipurile poetei L. Lari şi cântăreţului Iu. Sadovnic.

Dr. în filologie Elena Prus, vorbind de “fenomenul Căpăţână”, s-a oprit asupra metodei unicat de studiere a limbilor străine, propuse de profesorul Vasile Căpăţână. Criticul literar Tudor Palladi, în discursul său, a menţionat faptul că creaţia poetică a omagiatului e simbolistico-avangardistă, expusă în stil laconic.

A urmat un recital de poezie ale poeţilor V. Căpăţână şi C. Bianu (“Începând cu mine”, “Spicul”, “Ce este viaţa”, “Icoana ta”, “Dor de Moldova” ş.a.) în interpretarea actorilor Mariana Bahnaru, Andrei Soţchi, Sandu Aristin Cupcea şi Andrei Porubin.

În continuare, Miroslava Metleaeva a dat citirii câtorva versuri traduse în limbile rusă şi germană. Iar autorul V. Căpăţânâ i-a dăruit un set de cărţi şi noul său CD cu cele 14 melodii, înregistrate recent.

Andrei Porubin şi Silviu Fusu şi-au amintit de anii de studii de la universitate, fiind discipoli ai lui V. Căpăţână, i-au mulţumit pentru lecţiile acordate la teatrul studenţesc “Flacăra”, unde atunci au montat împreună spectacolele “La steaua”, “Ora dragostei”, “Sub cerul acela” ş.a., care s-au bucurat de succes din partea spectatorilor.

La această serată au venit să-l susţină nepoţica Cristina, declamând o poezie şi fiul Tudor, care îşi face masteratul la facultatea de drept din Bucureşti, a interpretat o melodie la pian.

Pe parcursul seratei au răsunat mai multe melodii pe versurile lui Grigore Vieru, Dumitru Matcovschi, Vasile Căpăţână, Corin Bianu din volumele “101 poeme”, editate de Asociaţia culturală “Ideal”, printre care cele intitulate: “Blândul păstor”, “Ceasul bate”, “Eu vin”, “Raiule, rai”, “Mă rog de tine, Doamne”, “Dor de Moldova”, “Melancolie”, interpretate de soliştii Octavian Mândruţă, Ilie Văluţă, Daria Radu, Silvia Goncear, Elena Demirdgean, Iurie Andronic, Iulian Caranfil, care au fost ascultaţi şi răsplătiţi cu aplauze furtunoase de către public.

Despre marea poftă de oameni a poetului, regizorului, pictorului, parapsihologului şi editorului V. Câpăţână, a vorbit cu har actorul Andrei Soţchi, menţionând că dânsul poate aduna oameni de la care primeşte şi în acelaşi timp dă energie celor din preajmă, şi acest fapt îl confirmă buchetul superb intelectual de astăzi, prezent în sală.

La finele evenimentului, Al. Rău, directorul bibliotecii-gazdă, a înmânat preşedintelui cenaclului literar-artistic “Ideal” V. Căpăţână şi invitaţilor de la Bucureşti C. Bianu şi O. Mândruţă diplome de onoare pentru contribuţia depusă întru reîtregirea spirituală a neamului nostru.

Imagini la http://ro.fotoalbum.eu/cucereavii/a698679/slideshow

Românii au… talent

Madrigal * Mentalistului Cristian Gog,

câştigător al concursului “Românii au talent-2012”

Oprind inima în loc,

Ne-ai lăsat pe toţi în şoc,

Demonstrând că eşti un as –

Gură-cască… am rămas!

Epigrama * Definiţie

Epigrama-i viespe,

Ce-nţeapă dureros,

Cu acul ei mai des pe

Un mitocan la dos…

Epigrama * Definiţie

Epigrama-i o tabletă,

De la ea poantă aştepţi,

Cu efect de baionetă

Şi-o prepară… cei deştepţi.

* * *

Lui Vali Slavu, editor www.poezie.ro, secţiunea Epigrame

Epigrama-i o leliţă,

Mândră, groaznică Zeiţă,

De la ea să-n-aştepţi bine –

Când n-ai cap, e vai de tine!

O seară de umor şi muzică

La 5 aprilie curent în Sala “Vasile Alecsandri” a Bibliotecii Naționale din Chişinău a avut loc o serată de umor şi muzică, organizată de cenaclurile literar-artistice “Ideal” şi “La Târgovişte”, avându-i ca invitaţi speciali pe membrii Asociaţiei Epigramiştilor din Moldova.

La manifestare şi-au dat concursul umoriştii E. Tarlapan, I. Diviza, I. Cuzuioc, Gh. Bâlici, T. Popovici, L. Alexeev-Martin, Gh. Postolache, Gr. Puică, Al. Frişcu, V. Portas, V. Ghilaş, I. Botez, actorii M. Bahnaru, S. Cupcea, interpreţii A. Răzmeriță, N. Țurcanu, I. Văluţă, Ig. Grosu, poeta N. Slutu, criticul de teatru L. Ungureanu, criticul literar T. Palladi, directorul bibliotecii gazdă, poetul Al. Rău, studenţi şi elevi de la câteva instituţii de învăţământ din capitală.

Tot aici a fost inaugurată o expoziţie de pictură, caricatură şi sculptură, unde şi-au expus lucrările maeştrii T. Meiloiu, Gr. Puică, G. Mocenco şi C. Sinescu.

Poetul şi editorul Vasile Câpăţână, preşedintele cenaclului literar-artistic “Ideal”, moderatorul seratei, în deschiderea şedinţei, i-a oferit cuvântul criticului literar Tudor Palladi, care a vorbit despre importanţa satirei şi umorului pentru asanarea morală a societăţii, pentru neutralizarea şi eradicarea multitudinii de vicii sociale şi umane, dând citirii câtorva epigrame ale maeştrilor E. Tarlapan, G. Zarafu, C. Tudorache, din volumul “101 epigramişti români”, editat de Asociaţia culturală “Ideal”.

Umoristul Efim Tarlapan ne-a relatat că a venit recent de la Roma, unde şi-a lansat cartea intitulată “Zâmbete pentru export * Sorrisi da esportare”, care include satire, fabule, epigrame, aforisme, traduse în italiană de T. Ciobanu, L. Croitoru, C. Lupaşcu şi V. Bordian, ISBN 978-9975-943-67-8, Chişinău, 2012, editura „Labirint”, 176 pag. Din această carte autorul ne-a citit câteva epigrame, fabule, aforisme, printre care şi satira:

DESTIN DACO-ROMAN

Deseori trădat de Vest
Şi de Est prădat, acest
Neam al meu voinic, frumos,
Gârbov azi, de chin, ca scoaba,
E ca un Iisus Hristos
Între Iuda şi Baraba...

În continuare poeta Nina Slutu în discursul său a accentuat faptul că avem talente în domeniul umorului şi că lumea nu trebuie să piardă simţul umorului ce ne este dat de la Dumnezeu, că dacă îl pierdem - suntem cu adevărat pierduţi.

Rând pe rând, pe parcursul seratei au răsunat apreciatele cântece ale interpreţilor Anatol Răzmeriță, Nina Țurcanu, Ilie Văluţă şi Igor Grosu, care au fost ascultaţi şi aplaudaţi cu multă căldură de cei prezenţi în sală.

Cântăreaţa Nina Țurcanu ne-a interpretat câteva hăulite şi cântece incluse pe noul său CD, care au fost ascultate de public cu sufletul la gură. Artista noastră s-a întors de curând, împreună cu actorul şi cantautorul Anatol Răzmeriţă, din SUA, unde au locuit mai mulţi ani în şir, spunându-ne, în glumă, că a plecat de acasă mai tânără, dar a revenit mai deşteaptă…

La serată s-a glumit şi s-a râs copios, în special pe seama pălăriei uitate de Ion Diviza, preşedintele Asociaţiei Epigramiştilor din Moldova, în trenul spre Râmnicul-Vâlcea, unde mergea la un festival de umor. Între epigramiştii Gheorghe Bâlici şi Ion Diviza a intervenit un scurt duel epigramatic, pe care îl reproducem mai jos:

Gh. Bâlici: PĂLĂRIEI lui Ion Diviza uitate în tren

S-a pierdut într-o clipită,
Însă dubii nu încap,
Pălăria-i fericită
C-a scăpat de-aşa un cap.

Ion Diviza: PRECIZARE

Eu mai am o pălărie,
Şi de ea aş vrea să scap;
Ţi-aş împrumuta-o ţie,
De-ar avea şi Bâlici cap.

Gh. Bâlici: PRECIZARE la precizarea lui Diviza

Pentru-această băşcălie
N-o să am al său accept,
Că mai are-o pălărie
Care crede că-i deştept.

Ion Diviza: MĂRTURISIRE

Pălăria asta-n fine
Este foarte efectivă,
Căci, Gheorghiţă, despre tine
Crede tocmai dimpotrivă.

Au urmat mai multe epigrame despre soţii, amante, soacre etc., rostite de:

Teodor Popovici

VÂNĂTOR ŞI CONDEIER

Rătăcind pe deal şi vale,
Prin cei codri seculari,
Nu mă tem de animale
Ci de critici literari!

DOCTORIŢA

Când apare-ntr-o fustiţă
Cu ciorapii ei de zebră,
Doctorii, oftând, sughiţă,
Pacienţii toţi fac… febră.

Loghin Alexeev-Martin

UNITATE DE MĂSURĂ

Statul care-ntruna cere,
Tot măsoară-n linii mari:
Tehnica în cai-putere,
Iar Puterea – în măgari.

ŞEFULUI MEU

Eu ştiu că ambii vom muri
Şi de-n Infern vom nimeri,
M-aş vrea străjer lângă-a ta oală
Să-ţi torn cea mai fierbinte smoală.

Ion Cuzuioc

MEDICUL ŞI POPA

Unul, cică, te tratează,
Altul te înmormântează
Şi au ambii chilipire,
Mesele de pomenire.

REPLICĂ

Eu constat că mătăluţă,
Cum bei kilă după kilă,
N-ai sorgintea în maimuţă
Ci te tragi de la… cămilă.

Grigore Puică

DE N-OM VOTA CU CAPUL...

În astă seacă primăvară,
Vom pune capul la-ncercare,
Ca mai apoi (a câta oară?)
Iar să oftăm: "... Vai de picioare!"

URARE

Iată că s-a "copt" momentul
Să zicem ca oratorul:
- Să trăiască Parlamentul
Cum trăieşte azi... poporul!

La finele evenimentului, scriitorul Ion Cuzuioc, preşedintele cenaclului literar „La Târgovişte” şi Ludmila Plopa, directoarea Bibliotecii “Târgovişte” din sectorul Buiucani al capitalei, pentru iniţiativa de a organiza în comun această serată minunată, i-au înmânat moderatorului Vasile Căpăţână o Diplomă de menţiune. Organizatorii manifestării au convenit să organizeze în comun şi alte manifestări culturale de o prestanţă similară.


Imagini la

http://ro.fotoalbum.eu/cucereavii/a689234/slideshow

http://ro.fotoalbum.eu/cucereavii/a689235/slideshow