Loghin Alexeev-Martin:”Staniştea proştilor”

Lansare de carte

În Sala cu Cămin a Uniunii Scriitorilor din Moldova a avut loc lansarea noului volum de epigrame intitulat “Staniştea proştilor”, ISBN 978-9975-51-345-6, editura “Pontos”, Chişinău, 136 pag., semnat de dr în medicină Loghin Alexeev-Martin, conf. univ. la catedra de endocrinologie, USMF “N. Testemiţeanu”.

La manifestarea culturală şi la aniversarea celor 75 de ani de la naştere au venit să-l susţină scriitori, actori, medici, prieteni şi rude ale omagiatului.

Vlad Zbârciog, secretarul Uniunii Scriitorilor, a prezentat publicului noul volum de epigrame în grafica pictoriţei Margareta Chiţcatâi şi prefaţat de umoristul Alexandru-Horaţiu Frişcu, a amintit şi de apariţiile precedente ale sărbătoritului („Somnul naţiunii naşte monştri”, 2002; „De toa(n)te pentru to(n)ţi”, 2005; „Ciobruciu, sat între două cetăţi”, 2002; „Mintea de pe urmă”, 2009), în care cu vehemenţă, combate viciile omeneşti şi sociale, cum ar fi: minciuna, corupţia, hoţia, invidia, făţărnicia, ignoranţa, beţia etc.

În continuare, pe marginea volumului şi nu numai, şi-au expus opiniile epigramiştii Alexandru-Horaţiu Frişcu, Ion Diviza, Gheorghe Bâlici, Ion Diordiev, Victor Prohin, Ion Cuzuioc, Valentin Portas, actorii Ninela Caranfil, Anatol Răzmeriţă, Mihai Iorga, prof, Larisa Căzănescu, Aurel Dănilă, dr. hab. în medicină, Andrei Roşca şi Nuţu Migali, dr. în medicină, Simion Baranov, fizician ş.a. Vorbitorii au menţionat faptul că Domnia Sa a adus cu sine modestia, finul gust literar, autocritica, discernământul şi bunul simţ. Aceste calităţi plus harul primit la naştere l-au ajutat pe sărbătoritul de azi să se transforme treptat dintr-un cunoscător şi consumator de umor într-un creator şi promotor al acestui gen literar, care este publicat în circa 20 de antologii şi culegeri de epigrame.

Actorii au recitat mai multe epigrame din noul volum, care au avut priză la public, iar confraţii de condei i-au dedicat următoarele catrene pe care le reproducem mai jos:

Ion DIVIZA:

Staniştea ce-o lăudaţi

Cum să nu producă drame

Dacă toţi cei adunaţi

Scriu ca proştii epigrame.

Gheorghe BÂLICI:

În mândra noastră capitală

Am observat de multe ori

Că au şi doctorii o boală:

Se fac de-o vreme scriitori.

Valentin PORTAS:

Termeni medicali el ştie

Mulţi. În text îi foloseşte

Şi numai virusul prostiei

Cu epigrame lecuieşte!

Pe parcursul seratei, cu un buchet de melodii au bucurat publicul interpreţii Luminiţa şi Valentin Dragomir, fiind apreciaţi din partea celor prezenţi în sală.

La finele manifestării, omagiatul a mulţumut audienţa pentru participare şi a oferit doritorilor autografe pe noul său volum.

Câteva epigrame din volumul ”Staniştea proştilor” de Loghin Alexeev-Martin:

După sac şi cârpală

Dar, oricum, morţiş s-o ţinem

Şi pe-aceştia să-i susţinem,

Chiar de nu-s mai buni ca foştii –

Pân-la urmă-s proştii noştri.

Decizia pacientului

Doctore, îţi mulţumesc,

Dar refuz tot tratamentul –

Singur i-aţi medicamentul

Că eu vreau să mai trăiesc.

Doleanţele medicului

Părinte, îţi zic pe şleau,

Cota-parte-ţi cer:

Medici de nu existau,

Deveneai şomer!

NETUL (29 octombrie – Ziua mondială a Internetului)

Fereastră în Lume,

Cu fapte şi glume.

Pe Net ca-n poveste:

Şi ce-ţi doreşti… este!

Ion BEJENARU: „Folclor din Dinăuţi”

Recent a văzut lumina tiparului cartea „Folclor din Dinăuţi”, editura „Profesional Service”, Chişinău, 2012, 192 pag., ISBN 978-9975-9981-6-1, îngrijită de pedagogul şi scriitorul Ion Bejenaru, autor al mai multor volume, printre care „Istoria satului Dinăuţi”, „Balade şi snoave”, „Basme din Bucovina” ş.a. Manuscrisul a fost recenzat şi vizat favorabil pentru editare de specialiştii în materie Nicolae Băieşu (Chişinău) şi Ion Ciubotaru (Iaşi). Această lucrare a fost recomandată pentru tipar de către Consiliul Ştiinţific al Institutului de Filologie al AŞM.

Din introducerea cărţii cititorul află că satul Dinăuţi, prima atestare a căruia e datată cu anul 1437, este aşezat pe drumul central ce duce spre Hotin – Noua Suliţă – Herţa şi-i situat într-o zonă folclorică specifică, condiţionată atât de influenţa mediului românesc, cu datini şi obiceiuri străvechi, şi al satelor rutene din preajmă (Rângaci, Şişcăuţi, Doljoc, Cristineşti), cât şi de fostele imperii (Rusia şi Austro-Ungaria) care au lăsat urme durabile în comoara creaţiei populare orale din partea locului.

Creaţia folclorică prezentată în acest volum constituie zestrea spirituală a Dinăuţiului, transmisă din gură în gură cu diferite ocazii şi în diverse împrejurări: manifestaţii de masă cum sunt şezătoarea şi claca, nunta şi cumătria, ziua de naştere, plecarea la armată ş.a.

Culegerea înmănunchează cele mai răspândite şi semnificative texte din comoara creaţiei populare, culese pe parcursul anilor (1944-1995) de la mai mulţi informatori din sat şi are menirea să prezinte monografia folclorică a acestei localităţi rurale, inserând majoritatea genurilor şi speciilor creaţiei orale: balade, basme, poveşti, parabole, legende, creaţii lirice, obiceiuri calendaristice şi de familie, descântece şi credinţe, proverbe şi zicători locale, snoave, vorbe de duh etc.

În prefaţa cărţii „Izvor pururea nesecat”, regretatul academician Ion Borşevici, originar din acest sat, menţionează, printre altele: „…Mă bucură faptul că Dinăuţiul a avut fericirea şi norocul să iasă în lume cu o avere atât de bogată de poveşti şi balade, obiceiuri calendaristice şi legende, snoave şi vorbe de duh. Sunt încredinţat că la masa folcloristicii româneşti i se va oferi şi acestui sat un loc cât de modest. Mă bucur şi simt oarecare mândrie că datorită talentatului şi harnicului pedagog, scriitor şi folclorist, dotat cu mult har, Ion Bejenaru, multe din comorile populare ale comunei Dinăuţi scapă de nemiloasa uitare. Căci folclorul nu îmbătrâneşte, ci se primeneşte şi se îmbogăţeşte mereu, rămânând izvor de viaţă, pururi nesecat...”.

Originalitatea lucrării constă în faptul că include în ea tezaurul folcloric numai al unei singure localităţi, Cartea este destinată studenţilor, elevilor, secialiştilor şi celor pasionaţi de etnografie şi artă populară.

Lectură plăcută!

Serată de creaţie a scriitorului Ion CUZUIOC

Lansare de carte

În sala de conferinţe a Bibliotecii Naţionale din Republica Moldova a avut loc şedinţa ordinară a Cenaclului Literar-Artistic „IDEAL”, în cadrul căreia s-a desfăşurat serata de creaţie a scriitorului Ion Cuzuioc, autor a circa 30 de cărţi de poezii şi proză, satiră şi umor. Protagonistul seratei şi-a lansat şi noul său volum „Epigrame alese”, colecţia „IDEAL”, recent apărut la editura „Biodova”, Bucureşti. Tot aici a fost găzduită şi expoziţia de pictură a maestrului Ion Hultoană din România.

Manifestarea culturală a fost deschisă de către scriitorul Vasile Căpăţână, preşedintele cenaclului, care a prezentat audienţei autorul şi cartea menţionată şi a recitat câteva epigrame, fiind înalt apreciate de cei prezenţi în sală. Editorul Vasile Căpăţână a informat invitaţii că în viitorul apropiat planifică editarea volumului „101 poeţi români”, care va fi tradus şi în limba cehă, idee susţinută de oamenii de suflet din spaţiul românesc.

Pe marginea volumului şi nu numai au vorbit şi i-au dedicat epigrame autorului Ion Cuzuioc: George Călin, preşedintele Societatăţii Culturale „Apollon”, România, scriitorul Vasile Groza, Bucureşti, Ion Diviza, preşedintele Asociaţiei Epigramiştilor din Moldova, poeţii Lidia Grosu, Elena Tamazlâcaru, Titus Ştirbu, Mihai Morăraş, părintele mitrofor Ioan Ciuntu de la biserica Sf. Teodora de la Sihla, Eugenia Ursu, Secretar General al Federaţiei din Moldova a Asociaţiilor Centrelor şi Cluburilor UNESCO, Valentina Patraş, preşedintele Asociaţiei „Flacăra Speranţei”, editorul Vasile Ciubuc, ziarista Raisa Ciobanu, medicul Romeo Şcerbina ş.a.

Vorbitorii au menţionat şi calităţile sărbătoritului: sociabil, prietenos, talentat şi curajos, care iubeşte semenii şi emană lumină în jurul său.

La serată şi-au dat concursul actorii Mariana Bahnaru, artistă a poporului şi Sandu-Aristin Cupcea, interpreţii de muzică uşoară Ilie şi Diana Văluţă, Igor Grosu şi Iurie Andronic.

George Călin, preşedintele Societatăţii Culturale „Apollon”, i-a decernat medicului şi scriitorului Ion Cuzuioc Diploma de onoare pentru contribuţia remarcabilă la promovarea şi păstrarea valorilor culturale naţionale româneşti în lume; Eugenia Ursu, Secretar General al Federaţiei din Moldova a Asociaţiilor Centrelor şi Cluburilor UNESCO, i-a înmânat Premiul UNESCO pentru promovarea valorilor culturale fără frontiere; Valentina Patraş, preşedintele Asociaţiei „Flacăra Speranţei”, i-a acordat Diploma de merit pentru colaborare fructuoasă şi promovarea valorilor culturale naţionale în cadrul proiectelor asociaţiei vizate; Vasile Căpăţână, preşedintele Asociaţiei Culturale „IDEAL”, i-a oferit Diploma de excelenţă pentru întreaga activitate şi promovarea valorilor culturale româneşti.

La serată au fost prezenţi ambasadorul României în Republica Moldova Marius Lazurca, generalul de brigadă Anton Gămurari, colegi de breaslă şi de condei ai sărbătoritului şi alte personalităţi notorii.

La finele manifestării, autorul a dat citirii câtorva epigrame şi poezii lirice, a mulţumit audienţa pentru participare şi a oferit autografe doritorilor.

Colegii de pană şi-au dat concursul la ticluirea epigramelor ad-hoc, dedicate confratelui Ion Cuzuioc:

Ion DIVIZA

Cuzuioc cel negru-n plete,

Medic bun precum o mamă,

Nu ucide cu tablete;

Numai cu vreo epigramă.

* * *

Cuzuioc a pus pe jar

Doamnele fără complexe:

Devenind sexagenar,

El arată şi mai sexy!


Titus ŞTIRBU

Medic e din câte ştiu,

Să-nţeleagă şi Obama:

S-a dezis de bisturiu –

Taie doar cu epigrama.

* * *

Stau cuvintele la rând,

Au şi vervă, au şi gând.

Au cuvintele noroc

Căci le scrie Cuzuioc.


Elena TAMAZLÂCARU

Epigrama! Epigrama!

Tot oftează Cuzuioc...

Ce-i Obama, ce e zeama...

Epigrama-i sacru foc!

George CĂLIN

Îi dorim lui Cuzuioc

Sănătate şi noroc

Căci de bani va avea parte

Când va vinde câte-o carte!



Imagini la

http://ro.fotoalbum.eu/cucereavii/a727132/slideshow



Pentru curiozitatea cititorului merită a fi prezentate câteva epigrame din noul volum al scriitorului Ion CUZUIOC, căruia recent i s-a decernat Premiul special la Salonul Internaţional de Carte, ediţia XXI, 2012, Chişinău:

De 1 martie

În ţară-i mare sărbătoare,

Eu anu-întreg o tot aştept,

Căci mărţişoru-i o favoare,

Când poţi să pipăi câte-un piept.

Un student la plajă

Conduita de la şcoală

I-a priit pe litoral:

Cum văzu o jună goală,

Şi-aminti de ... manual.

Prostul

Este-un tipic personaj

Plin de vicii din nascare,

Dar având şi-un avantaj:

Că de toate-n cot îl doare.

La nuntă

Bani grei a pus pe masă naşul

Şi-a-mplut de vorbe tot oraşul.

Secretul mi l-a spus doar mie:

Mireasa-i prima lui soţie.

Mie şi nu numai...

N-am muncit deloc în van,

Ajungând la şasezeci:

Ce-am făcut eu an de an

Veţi citi-n biblioteci.



Cărţi editate

 La medic... cu medicul... de la medic... Ed. Litera, Chişinău 1998.

 În împărăţia lui Neptun. Ed. Litera, Chişinău, 1999.

 Birocraţii. Ed. Litera, Chişinău, 1999.

 Gîdilici la limbă. Ed. Iulian, Chişinău, 2000.

 Pridvorul dragostei. Ed. Iulian, Chişinău, 2000.

 Flori de tei. Ed. Iulian, Chişinău, 2000.

 Dacă. Ed. Cartea Moldovei, Chişinău, 2000.

 Vioara. Ed. Cartea Moldovei, Chişinău, 2000.

 În audienţă cu floreta. Ed. Cartea Moldovei, Chişinău, 2000.

 Voiaj în hău. Ed. Cartea Moldovei, Chişinău, 2001.

 Condimente pe-ndelete.Ed. Cartea Moldovei,Chişinău,2001.

 Valsul anotimpurilor. Ed. Pontos, Chişinău, 2004.

 Doftorii picante. Ed. Pontos, Chişinău, 2004.

 Duş rece. Ed. Pontos, Chişinău, 2004.

 Comoara Vieţii noastre. Ed. Pontos, Chişinău, 2004.

 Pâinea cea de toate zilele. Ed. Pontos, Chişinău, 2005.

 Sfinte veşminte. Ed. Pontos, Chişinău, 2005.

 Lume, lume ... Ed. Cartea Moldovei, Chişinău, 2006.

 Ion Cuzuioc, Bibliografie, Bibl.Publ. Mun.,,B. P. Haşdeu”, Bibl. Publică ,,Ştefan cel Mare”. Ed. Poligraf, 2007

 Hora moftangiilor. Ed. Pontos, Chişinău, 2009.

 Dragoste şi credinţă. Ed. Pontos, Chişinău, 2009.

 Aborigenii.Ed.Pontos,Chişinău,2010.

 La răspântie de ani.Ed.Pontos,Chişinău,2010.

Epigrama

Constatare

Epigrama-n ţintă-mpuşcă

Şi pe mitocan îl muşcă,

Mai précis, ea îl detună –

Că-i un fulger poanta bună!

Variantă:

Epigrama ca să muşte

N-are nevoie de muşte:

Pe mitocan îl detună

Fulgerul din… poanta bună!

sau

Cănd are o poantă bună!

Nicolae Ţurcanu:”Din vinerea patimilor”

Lansare de carte

Pe 23 mai curent în Sala cu cămin a Uniunii Scriitorilor din Moldova a fost lansat volumul de versuri ”Din vinerea patimilor”, apărut la editura “Lumina”, 2010, 272 pag., ISBN 978-9975-65-154-7, semnat de regretatul poet transnistrean Nicolae Ţurcanu (21.01.1918-19.08.1985), care a avut un destin pus sub semnul suferinţei. A studiat la Şcoala Pedagogică din Balta, a lucrat, scurt timp, în calitate de bibliotecar şi învăţător la şcoala serală.

Despre această carte care a apărut la 25 de ani de la moartea poetului martir şi despre soarta lui şi-au expus opiniile mai mulţi vorbitori.

În deschidere, Arcadie Suceveanu, preşedintele USM, prezentând volumul, a menţionat faptul că Nicolae Ţurcanu e un poet nativ, aidoma lui Vasile Militaru, în care providenţa a turnat mult talent şi sensibilitate. Versurile lui te emoţionează şi te fac să te gândeşti la soarta vitregă a acestui poet nedreptăţit în timpul vieţii şi e de datoria noastră ca să-i promovăm creaţia, care merită să fie inclusă în manuale şcolare şi antologii.

Acad. Petru Soltan, vorbind despre soarta regretatului poet de la marginea neamului, născut în s. Nezavertailovca, r-nul Slobozia, a scos în vileag faptul că Bucov a fost acela, care l-a trădat securităţii, fiind trimis la urşii albi, la Norilsk, pentru câteva poezii lirice.

Scriitorul Ion Diordiev, consăteanul poetului, în prefaţa cărţii, scrie despre şedinţa judiciară a curţii marţiale din 28 noiembrie 1944, care a constatat că poezia “În satul meu”, autorul căreia e N. Ţurcanu, nu conţine calomnii la adresa puterii sovietice. Poezia “Pe malul Nistrului” nu este cunoscută curţii marţiale şi este imposibil a trage anumite concluzii. Poezia “Salutarea noastră” conţine elogii la adresa românilor. Examinând materialele existente, curtea marţială conchide că pentru aceste versuri N. Ţurcanu nu poate fi pedepsit şi este achitat. Dar la insistenţa unor forţe din umbră a urmat o nouă şedinţă a curţii marţiale, la care poetul a fost condamnat la zece ani de corecţie prin muncă şi cinci ani de privare de drepturi civile.

În continuare, Ion Diordiev ne mărturiseşte că poetul iese din închisoare în 1952, cu doi ani mai devreme, pentru că a muncit ca un “cal de dârvală”, dar toate uşile îi sunt închise în faţa lui încă mulţi ani în şir, fiind şomer şi vânzător de îngheţată.

A avut o susţinere din partea lui Nicolae Costenco, care a scris şi a publicat un articol în săptămânalul “Cultura Moldovei”, în care meţiona că N. Ţurcanu e un mare poet. Din această cauză N. Costenco a fost destituit din funcţia de consultant secţie Poezie, USM, iar Petrea Cruceniuc, din postul de redactor al săptămânalului.

“Dacă nu ar fi fost Nicolae Costenco, Petrea Cruceniuc şi Anatol Codru, nu mai vedea lumina tiparului nici o carte de a mea de după război”, - se destăiniua poetul. Astfel i-au apărut culegerile de versuri “Rod” (1969), “Vânjosul pământ” (1968) şi “Poezii (1983). Iar peste 25 de ani de la moartea poetului – a apărut această carte, pe care o lansăm astăzi… cu întârziere.

Tudor Ţurcanu, nepotul poetului, cel care a selectat versurile pentru acest volum, a mărturisit audienţei că arhiva e la dumnealui şi în prezent, împreună cu cele două fiice, lucrează asupra “Caietului verde”, care include 269 de poezii, rugând conducerea USM să fie ajutat la editarea lui.

Poetul Efim Tarlapan în luarea sa de cuvânt a menţionat că Nicolae Ţurcanu e unul din cei mai valoroşi poeţi de la noi şi a venit cu ideea ca în viitorul apropiat la Chişinău să fie inaugurat un bust, iar o stradă să-i poarte numele.

Medicul şi epigramistul Loghin Martin-Alexeev s-a destăinuit că pe Nicolae Ţurcanu l-a cunoscut îndeaproape, deoarece a fost unchiul regretatei sale soţii, iar poezia pe care o discutăm astăzi, poartă un caracter autobiografic. Susţinându-l pe E. Tarlapan privind instalarea unui bust, dumnealui a concretizat că locul cel mai potrivit pentru el ar fi Aleea Clasicilor.

Pe parcursul seratei au răsunat versurile “Cântec de leagăn”, “Laconică”, “Flămânda mea copilărie”, “Nunta”, “Drumul spre Golgota”, “Strigăt din veacuri”- ecouri din iadul Gulagului, “Pământ natal” ş.a., citite cu suflet de vorbitorii menţionaţi mai sus şi apreciate cu aplauze de cei prezenţi în sală.

Scriitorul Vladimir Beşleagă a constatat că Nicolae Ţurcanu este un martor şi martir al timpului în care a trăit. Este un autor de talie europeană şi universală, un om de vastă cultură. Versurile scrise de el au rime clasice, surprinzătoare. Creaţia lui N. Ţurcanu nu-şi va pierde valoarea nici peste ani şi constituie o părticică din marele patrimoniu al neamului nostru.

Imagini la

http://ro.fotoalbum.eu/cucereavii/a699756/slideshow

O serată de neuitat

În Sala “Vasile Alecsandri” a Bibliotecii Naționale din Chişinău pe 18 mai curent a avut loc o serată de creaţie a scriitorilor Vasile Căpăţână, Chişinău, Corin Bianu şi interpretului Octavian Mândruţă, ambii din Bucureşti, organizată sub egida cenaclului literar-artistic “Ideal”.

În deschidere, cei prezenţi în sală au comemorat cu un minut de reculegere plecarea în eternitate a neîntrecutei soprane Maria Bieşu.

Moderatoarea evenimentului, actriţa Mariana Bahnaru, a oferit rând pe rând cuvântul invitaţilor, printre care şi-au dat concursul scriitorii T. Palladi, R. Verejanu, M. Metleaeva, Gh. Ciocoi, compozitorii şi interpreţii C. Rusnac, M. Stârcea, I. Văluţă, S. Goncear, D. Radu, E. Demirdgean, Iu. Andronic, I. Caranfil, actorii A. Soţchi, S. Cupcea, S. Fusu ş.a.

Alături de standurile cu cărţi editate de Asociaţia culturală “Ideal”, a fost inaugurată şi o expoziţie de pictură a omagiatului V. Căpăţânâ, despre originalitatea creaţiei căruia şi-a expus opinia maestrul în artă Gheorghe Vrabie, menţionând, printre altele, portretele cu chipurile poetei L. Lari şi cântăreţului Iu. Sadovnic.

Dr. în filologie Elena Prus, vorbind de “fenomenul Căpăţână”, s-a oprit asupra metodei unicat de studiere a limbilor străine, propuse de profesorul Vasile Căpăţână. Criticul literar Tudor Palladi, în discursul său, a menţionat faptul că creaţia poetică a omagiatului e simbolistico-avangardistă, expusă în stil laconic.

A urmat un recital de poezie ale poeţilor V. Căpăţână şi C. Bianu (“Începând cu mine”, “Spicul”, “Ce este viaţa”, “Icoana ta”, “Dor de Moldova” ş.a.) în interpretarea actorilor Mariana Bahnaru, Andrei Soţchi, Sandu Aristin Cupcea şi Andrei Porubin.

În continuare, Miroslava Metleaeva a dat citirii câtorva versuri traduse în limbile rusă şi germană. Iar autorul V. Căpăţânâ i-a dăruit un set de cărţi şi noul său CD cu cele 14 melodii, înregistrate recent.

Andrei Porubin şi Silviu Fusu şi-au amintit de anii de studii de la universitate, fiind discipoli ai lui V. Căpăţână, i-au mulţumit pentru lecţiile acordate la teatrul studenţesc “Flacăra”, unde atunci au montat împreună spectacolele “La steaua”, “Ora dragostei”, “Sub cerul acela” ş.a., care s-au bucurat de succes din partea spectatorilor.

La această serată au venit să-l susţină nepoţica Cristina, declamând o poezie şi fiul Tudor, care îşi face masteratul la facultatea de drept din Bucureşti, a interpretat o melodie la pian.

Pe parcursul seratei au răsunat mai multe melodii pe versurile lui Grigore Vieru, Dumitru Matcovschi, Vasile Căpăţână, Corin Bianu din volumele “101 poeme”, editate de Asociaţia culturală “Ideal”, printre care cele intitulate: “Blândul păstor”, “Ceasul bate”, “Eu vin”, “Raiule, rai”, “Mă rog de tine, Doamne”, “Dor de Moldova”, “Melancolie”, interpretate de soliştii Octavian Mândruţă, Ilie Văluţă, Daria Radu, Silvia Goncear, Elena Demirdgean, Iurie Andronic, Iulian Caranfil, care au fost ascultaţi şi răsplătiţi cu aplauze furtunoase de către public.

Despre marea poftă de oameni a poetului, regizorului, pictorului, parapsihologului şi editorului V. Câpăţână, a vorbit cu har actorul Andrei Soţchi, menţionând că dânsul poate aduna oameni de la care primeşte şi în acelaşi timp dă energie celor din preajmă, şi acest fapt îl confirmă buchetul superb intelectual de astăzi, prezent în sală.

La finele evenimentului, Al. Rău, directorul bibliotecii-gazdă, a înmânat preşedintelui cenaclului literar-artistic “Ideal” V. Căpăţână şi invitaţilor de la Bucureşti C. Bianu şi O. Mândruţă diplome de onoare pentru contribuţia depusă întru reîtregirea spirituală a neamului nostru.

Imagini la http://ro.fotoalbum.eu/cucereavii/a698679/slideshow

Românii au… talent

Madrigal * Mentalistului Cristian Gog,

câştigător al concursului “Românii au talent-2012”

Oprind inima în loc,

Ne-ai lăsat pe toţi în şoc,

Demonstrând că eşti un as –

Gură-cască… am rămas!

Epigrama * Definiţie

Epigrama-i viespe,

Ce-nţeapă dureros,

Cu acul ei mai des pe

Un mitocan la dos…

Epigrama * Definiţie

Epigrama-i o tabletă,

De la ea poantă aştepţi,

Cu efect de baionetă

Şi-o prepară… cei deştepţi.

* * *

Lui Vali Slavu, editor www.poezie.ro, secţiunea Epigrame

Epigrama-i o leliţă,

Mândră, groaznică Zeiţă,

De la ea să-n-aştepţi bine –

Când n-ai cap, e vai de tine!

O seară de umor şi muzică

La 5 aprilie curent în Sala “Vasile Alecsandri” a Bibliotecii Naționale din Chişinău a avut loc o serată de umor şi muzică, organizată de cenaclurile literar-artistice “Ideal” şi “La Târgovişte”, avându-i ca invitaţi speciali pe membrii Asociaţiei Epigramiştilor din Moldova.

La manifestare şi-au dat concursul umoriştii E. Tarlapan, I. Diviza, I. Cuzuioc, Gh. Bâlici, T. Popovici, L. Alexeev-Martin, Gh. Postolache, Gr. Puică, Al. Frişcu, V. Portas, V. Ghilaş, I. Botez, actorii M. Bahnaru, S. Cupcea, interpreţii A. Răzmeriță, N. Țurcanu, I. Văluţă, Ig. Grosu, poeta N. Slutu, criticul de teatru L. Ungureanu, criticul literar T. Palladi, directorul bibliotecii gazdă, poetul Al. Rău, studenţi şi elevi de la câteva instituţii de învăţământ din capitală.

Tot aici a fost inaugurată o expoziţie de pictură, caricatură şi sculptură, unde şi-au expus lucrările maeştrii T. Meiloiu, Gr. Puică, G. Mocenco şi C. Sinescu.

Poetul şi editorul Vasile Câpăţână, preşedintele cenaclului literar-artistic “Ideal”, moderatorul seratei, în deschiderea şedinţei, i-a oferit cuvântul criticului literar Tudor Palladi, care a vorbit despre importanţa satirei şi umorului pentru asanarea morală a societăţii, pentru neutralizarea şi eradicarea multitudinii de vicii sociale şi umane, dând citirii câtorva epigrame ale maeştrilor E. Tarlapan, G. Zarafu, C. Tudorache, din volumul “101 epigramişti români”, editat de Asociaţia culturală “Ideal”.

Umoristul Efim Tarlapan ne-a relatat că a venit recent de la Roma, unde şi-a lansat cartea intitulată “Zâmbete pentru export * Sorrisi da esportare”, care include satire, fabule, epigrame, aforisme, traduse în italiană de T. Ciobanu, L. Croitoru, C. Lupaşcu şi V. Bordian, ISBN 978-9975-943-67-8, Chişinău, 2012, editura „Labirint”, 176 pag. Din această carte autorul ne-a citit câteva epigrame, fabule, aforisme, printre care şi satira:

DESTIN DACO-ROMAN

Deseori trădat de Vest
Şi de Est prădat, acest
Neam al meu voinic, frumos,
Gârbov azi, de chin, ca scoaba,
E ca un Iisus Hristos
Între Iuda şi Baraba...

În continuare poeta Nina Slutu în discursul său a accentuat faptul că avem talente în domeniul umorului şi că lumea nu trebuie să piardă simţul umorului ce ne este dat de la Dumnezeu, că dacă îl pierdem - suntem cu adevărat pierduţi.

Rând pe rând, pe parcursul seratei au răsunat apreciatele cântece ale interpreţilor Anatol Răzmeriță, Nina Țurcanu, Ilie Văluţă şi Igor Grosu, care au fost ascultaţi şi aplaudaţi cu multă căldură de cei prezenţi în sală.

Cântăreaţa Nina Țurcanu ne-a interpretat câteva hăulite şi cântece incluse pe noul său CD, care au fost ascultate de public cu sufletul la gură. Artista noastră s-a întors de curând, împreună cu actorul şi cantautorul Anatol Răzmeriţă, din SUA, unde au locuit mai mulţi ani în şir, spunându-ne, în glumă, că a plecat de acasă mai tânără, dar a revenit mai deşteaptă…

La serată s-a glumit şi s-a râs copios, în special pe seama pălăriei uitate de Ion Diviza, preşedintele Asociaţiei Epigramiştilor din Moldova, în trenul spre Râmnicul-Vâlcea, unde mergea la un festival de umor. Între epigramiştii Gheorghe Bâlici şi Ion Diviza a intervenit un scurt duel epigramatic, pe care îl reproducem mai jos:

Gh. Bâlici: PĂLĂRIEI lui Ion Diviza uitate în tren

S-a pierdut într-o clipită,
Însă dubii nu încap,
Pălăria-i fericită
C-a scăpat de-aşa un cap.

Ion Diviza: PRECIZARE

Eu mai am o pălărie,
Şi de ea aş vrea să scap;
Ţi-aş împrumuta-o ţie,
De-ar avea şi Bâlici cap.

Gh. Bâlici: PRECIZARE la precizarea lui Diviza

Pentru-această băşcălie
N-o să am al său accept,
Că mai are-o pălărie
Care crede că-i deştept.

Ion Diviza: MĂRTURISIRE

Pălăria asta-n fine
Este foarte efectivă,
Căci, Gheorghiţă, despre tine
Crede tocmai dimpotrivă.

Au urmat mai multe epigrame despre soţii, amante, soacre etc., rostite de:

Teodor Popovici

VÂNĂTOR ŞI CONDEIER

Rătăcind pe deal şi vale,
Prin cei codri seculari,
Nu mă tem de animale
Ci de critici literari!

DOCTORIŢA

Când apare-ntr-o fustiţă
Cu ciorapii ei de zebră,
Doctorii, oftând, sughiţă,
Pacienţii toţi fac… febră.

Loghin Alexeev-Martin

UNITATE DE MĂSURĂ

Statul care-ntruna cere,
Tot măsoară-n linii mari:
Tehnica în cai-putere,
Iar Puterea – în măgari.

ŞEFULUI MEU

Eu ştiu că ambii vom muri
Şi de-n Infern vom nimeri,
M-aş vrea străjer lângă-a ta oală
Să-ţi torn cea mai fierbinte smoală.

Ion Cuzuioc

MEDICUL ŞI POPA

Unul, cică, te tratează,
Altul te înmormântează
Şi au ambii chilipire,
Mesele de pomenire.

REPLICĂ

Eu constat că mătăluţă,
Cum bei kilă după kilă,
N-ai sorgintea în maimuţă
Ci te tragi de la… cămilă.

Grigore Puică

DE N-OM VOTA CU CAPUL...

În astă seacă primăvară,
Vom pune capul la-ncercare,
Ca mai apoi (a câta oară?)
Iar să oftăm: "... Vai de picioare!"

URARE

Iată că s-a "copt" momentul
Să zicem ca oratorul:
- Să trăiască Parlamentul
Cum trăieşte azi... poporul!

La finele evenimentului, scriitorul Ion Cuzuioc, preşedintele cenaclului literar „La Târgovişte” şi Ludmila Plopa, directoarea Bibliotecii “Târgovişte” din sectorul Buiucani al capitalei, pentru iniţiativa de a organiza în comun această serată minunată, i-au înmânat moderatorului Vasile Căpăţână o Diplomă de menţiune. Organizatorii manifestării au convenit să organizeze în comun şi alte manifestări culturale de o prestanţă similară.


Imagini la

http://ro.fotoalbum.eu/cucereavii/a689234/slideshow

http://ro.fotoalbum.eu/cucereavii/a689235/slideshow

De 1 Aprilie

În jurul (i)Epi… gramei

Vă spun la toţi astăzi în şagă,
Să nu se creadă mari şi tari,
Cei ce c a t r e n u l ştiu să ragă
Că şfichiu-i leac pentru… m ă g a r i.

Cuvântul

Amicului Gh. Paţanov, autor al cărţilor “Trece ziua “ şi ”Proza unei Vieţi”

George, să ne scrii mereu,
Că viaţa se duce-n hău.
Trece ziua, trec şi eu –
Rămâne Cuvântul… tău.