Ziua de-Apoi n-o să vină,
Doar sunt nişte proaste glume.
Ne mint cu sfârşit de lume -
Pe toţi în şah să ne ţină!..
vineri, 11 noiembrie 2011
joi, 14 iulie 2011
O stea s-a ridicat la ceruri
Alexandru Gromov s-a născut la 22 aprilie 1925 în or. Ismail din sudul Basarabiei. Studiile primare le-a făcut la Brăila, apoi la Liceul „Sf. Andrei" din Bucureşti. După război a absolvit Institutul Pedagogic „Ion Creangă" din Chişinău. A lucrat ca şef de redacţie la Editura “Cartea Moldovenească”, secretar general de redacţie la revista „Moldova", redactor-şef la bilunarul de cultură şi arte „Lanterna magică" şi revista „Intellectus", editată de Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală. Scriitorul, traducătorul şi publicistul Alexandru Gromov, s-a stins din viaţă la 12 iulie 2011 la vârsta de 86 ani. Dumnealui este autor a peste 20 de cărţi de proză şi tot atâtea cărţi traduse din limbile franceză, italiană şi rusă şi cel care a propus conducereii de vârf ca “Limba noastră” , scrisă de A. Mateevici, să fie Imn naţional al Republicii Moldova.
Astăzi de la Casa Uniunii Scriitorilor din Moldova, Alexandru Gromov, promotorul limbii române şi al valorilor naţionale şi general-umane, deţinător al titlului de “Maestru al Literaturii” şi al medaliei “Mihai Eminescu”, a fost petrecut pe ultimul drum de către cei cu care a lucrat mulţi ani la rând, de rude şi prieteni, de cei care l-au iubit ca om şi scriitor. La mitingul de doliu au luat cuvântul scriitorii şi oamenii de artă Arcadie Suceveanu, Boris Movilă, Andrei Strâmbeanu, Boris Marian, Victor Dumbrăveanu ş.a., care în luările de cuvânt au apreciat deosebita contribuţie a enciclopedistului Alexandru Gromov în dezvoltarea culturii româneşti , menţionând faptul că Dumnealui a lăsat o vastă moştenire tinerei generaţii – cărţile scrise şi traduse, fiind un etalon şi promotor demn de urmat al limbii române.
Alexandru Gromov a fost înhumat la Cimitirul central din Chişinău.
Dumnezeu să-l odihnească în pace.
Astăzi de la Casa Uniunii Scriitorilor din Moldova, Alexandru Gromov, promotorul limbii române şi al valorilor naţionale şi general-umane, deţinător al titlului de “Maestru al Literaturii” şi al medaliei “Mihai Eminescu”, a fost petrecut pe ultimul drum de către cei cu care a lucrat mulţi ani la rând, de rude şi prieteni, de cei care l-au iubit ca om şi scriitor. La mitingul de doliu au luat cuvântul scriitorii şi oamenii de artă Arcadie Suceveanu, Boris Movilă, Andrei Strâmbeanu, Boris Marian, Victor Dumbrăveanu ş.a., care în luările de cuvânt au apreciat deosebita contribuţie a enciclopedistului Alexandru Gromov în dezvoltarea culturii româneşti , menţionând faptul că Dumnealui a lăsat o vastă moştenire tinerei generaţii – cărţile scrise şi traduse, fiind un etalon şi promotor demn de urmat al limbii române.
Alexandru Gromov a fost înhumat la Cimitirul central din Chişinău.
Dumnezeu să-l odihnească în pace.
joi, 2 iunie 2011
Apărător al gliei strămoşeşti
Odă lui Ion Borşevici
Text: Ion Gorgan, dat citirii la Mitingul de doliu, 9 iunie 2011
Divină vreme în ţară a venit,
Când toţi în jur doreau o împăcare,
În Parlamentul nou-ales ai devenit
Un Om lucid, cu dreptul cel mai mare.
Refren:
Izbânda e a întregului popor,
Că forţa cea de ieri e infernală,
E grea şi e spinoasă, dar e a ta -
Lupta de eliberare naţională.
N-ai acceptat robia, umilinţa,
De soarta ţării cu toţii discutai,
Dreptatea, Libertatea şi Credinţa -
Unirea dragă a neamului visai.
Ne-ai îndrumat pe-o cale liberală
Şi-ai dovedit voinţă, neclintire,
Scriind o filă nouă, epocală -
Meriţi pentru toate înveşnicire.
Text: Ion Gorgan, dat citirii la Mitingul de doliu, 9 iunie 2011
Divină vreme în ţară a venit,
Când toţi în jur doreau o împăcare,
În Parlamentul nou-ales ai devenit
Un Om lucid, cu dreptul cel mai mare.
Refren:
Izbânda e a întregului popor,
Că forţa cea de ieri e infernală,
E grea şi e spinoasă, dar e a ta -
Lupta de eliberare naţională.
N-ai acceptat robia, umilinţa,
De soarta ţării cu toţii discutai,
Dreptatea, Libertatea şi Credinţa -
Unirea dragă a neamului visai.
Ne-ai îndrumat pe-o cale liberală
Şi-ai dovedit voinţă, neclintire,
Scriind o filă nouă, epocală -
Meriţi pentru toate înveşnicire.
Savantul Ion Borşevici a plecat în Nemurire
Ion Borșevici s-a născut la 21 martie 1929 în comuna Dinăuţi, judeţul Hotin. Fost rector al Institutului Pedagogic "A. Russo" din Bălţi (1967-1975) și al Universităţii Pedagogice de Stat "I. Creangă" din Chișinău (1975-1992), membru al Consiliului Prezidenţial, Director al Cabinetului şi consilier Principal al Preşedintelui Republicii Moldova (1990-1993), ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al RM în Ucraina (1993-1994). În calitate de preşedinte al Comisiei parlamentare (1988-1989), a lucrat alături de un grup de lingvişti şi jurişti la elaborarea legislaţiei lingvistice, în contextul revenirii limbii de stat la grafia latină, precum şi la Nomenclatorul limbilor vorbite pe teritoriul republicii.
Acad. Ion Borşevici, una din personaltăţile de vază ale renaşterii naţionale, a fost petrecut pe ultimul drum din sala de festivităţi a Universităţii Pedagogice de Stat “Ion Creangă” din Chişinău. Aici au venit să-şi ia rămas bun de la răposat rude, colegi, prieteni, discipoli, personaltăţi notorii din republică. La ceremonia funerară au venit cu coroane de flori ex-preşedinţii Mircea Snegur, Petru Lucinschi, Mihai Ghimpu, Marian Lupu, preşedintele interimar al republicii, deputaţii primului parlament.
La mitingul de doliu au luat cuvântul mai multe personalităţi, printre care Mircea Snegur, ex-preşedinte al Republicii Moldova, poetul şi dseputatul Ion Hadârcă, recrorul Universităţii Pedagogice de Stat "Ion Creangă" Nicolae Chicuș şi ex-rectorul Ion Guţu, rectorul Universităţii Libere Internaţionale din Moldova Andrei Galben, rectorul Universităţii de Stat „Alecu Russo” din Bălţi Gheorghe Popa, care au apreciat la justa valoare activitatea pedagogului, savantului şi omului politic, menţionând modestia, înţelepciunea şi omenia Domniei Sale, iar deputata primului legislativ Ludmila Scalnâi, a venit cu propunerea ca strada unde a locuit Ion Borşevici să-i poarte numele…
Petrecut cu durere în suflet pe ultimul drum de cei care l-au cunoscut, cel care a purtat numele Ion Borşevici a fost înhumat la Cimitirul Central de pe strada Armenească din Chişinău.
Dumnezeu să-l odihnească în pace.
Acad. Ion Borşevici, una din personaltăţile de vază ale renaşterii naţionale, a fost petrecut pe ultimul drum din sala de festivităţi a Universităţii Pedagogice de Stat “Ion Creangă” din Chişinău. Aici au venit să-şi ia rămas bun de la răposat rude, colegi, prieteni, discipoli, personaltăţi notorii din republică. La ceremonia funerară au venit cu coroane de flori ex-preşedinţii Mircea Snegur, Petru Lucinschi, Mihai Ghimpu, Marian Lupu, preşedintele interimar al republicii, deputaţii primului parlament.
La mitingul de doliu au luat cuvântul mai multe personalităţi, printre care Mircea Snegur, ex-preşedinte al Republicii Moldova, poetul şi dseputatul Ion Hadârcă, recrorul Universităţii Pedagogice de Stat "Ion Creangă" Nicolae Chicuș şi ex-rectorul Ion Guţu, rectorul Universităţii Libere Internaţionale din Moldova Andrei Galben, rectorul Universităţii de Stat „Alecu Russo” din Bălţi Gheorghe Popa, care au apreciat la justa valoare activitatea pedagogului, savantului şi omului politic, menţionând modestia, înţelepciunea şi omenia Domniei Sale, iar deputata primului legislativ Ludmila Scalnâi, a venit cu propunerea ca strada unde a locuit Ion Borşevici să-i poarte numele…
Petrecut cu durere în suflet pe ultimul drum de cei care l-au cunoscut, cel care a purtat numele Ion Borşevici a fost înhumat la Cimitirul Central de pe strada Armenească din Chişinău.
Dumnezeu să-l odihnească în pace.
Ion Bejenaru: Basme din Bucovina
Lansare de carte
În incinta Bibliotecii municipale “B. P. Haşdeu”, filiala “Transilvania” din Chişinău, a avut loc lansarea cărţii “Basme din Bucovina”, ISBN 978-9975-103-53-4, editura “Silvius Libris”, 62 pag., cu un tiraj de trei mii de exemplare. Basmele şi legendele au fost culese şi adaptate de pedagogul, folcloristul şi scriitorul Ion Bejenaru, iar partea grafică a fost executată de pictoriţa Maria Bazarina. Cartea este atractivă şi se citeşte uşor. Această carte îl face pe copil să fie cinstit şi curajos, îl povăţuieşte pe cititor cum să învingă greutăţile ce îi pot apărea în decursul vieţii.
La eveniment au participat elevii Şcolii primare “Grigore Vieru” şi copiii din grupele mari de la Grădiniţa nr. 197 din sectorul Ciocana.
În deschidere, Parascovia Onciu, directoarea Bibliotecii “Transilvania”, a accentuat faptul că în acest an colectivul bibliotecii marchează 20 de ani de activitate a instituţiei şi organizează mai multe întâlniri cu scriitorii îndrăgiţi. Dumneaei a prezentat asistenţei cartea recent apărută, menţionând faptul că această culegere include legende şi poveşti cu peripeţii pline de fantezie, de umor şi de tristeţe, iar la finalul poveştii întotdeauna Binele învinge răul. Fiecare poveste are un început şi sfârşit diferit, în care sunt utilizate mai multe zicale şi nestemate folclorice.
Parascovia Onciu a venit cu ideea ca elevii să citească în vacanţă această carte minunată de poveşti, iar toamna să mai facă o întâlnire cu scriitorul şi să discute după lectură poveştile şi legendele.
Alcătuitorul Ion Bejenaru a informat publicul că o bună parte din aceste basme şi legende le-a auzit de la părinţi în timpul copilăriei, unele de la tata, altele de la mama. Taică-său în anul 1924 a înregistrat două basme: “Stan şi vrăjitorul Caraciun” şi “Drumbur Verde”. Iar la îndemnul tatei, prin anii “50 ai secolului trecut, se apucase şi el să înregistreze basme şi legende auzite de la bătrânii din satele bucovinene. Prmele înregistrări au fost: “Făt-Frumos şi Ileana Cosânzeana”, “Povestea rândunicii”, “Punguliţa fermecată”, “Povestea fluierului”. Acesta a şi fost începutul naşterii acestei cărţi, în care sunt incluse 26 de basme şi legende.
Folcloristul a mărturisit audienţei că în această carte sunt incluse unele poveşti pentru copiii din clasele primare, iar altele – pentru elevii din clasele mari şi a preconizat să le editeze aparte, dar aşa a fost soarta cărţii că toate au apărut într-un volum.
Scriitorul a expus pe scurt “Povestea rândunicii”, din care copiii au aflat de ce coada rândunicii e forfecată, a declamat şi căteva versuri, printre care şi poezia “Mama”, fiind apreciate de public cu aplauze.
Dumnealui a răspuns şi la o serie de întrebări puse de elevi şi s-a destăinuit că în viitorul apropiat planifică editarea cărţii “Snoave şi ghicitori”. Sărbătoritul a mulţumit colectivului bibliotecii pentru serata organizată şi le-a urat copiilor o vacanţă fructuoasă şi activă.
În încheiere, octogenarul Ion Bejenaru a fost răsplătit din partea publicului prezent în sală cu buchete de flori.
Subsemnatul i-a dedicat madrigalul:
Semănător de cultură
Pedagogului, scriitorului şi consăteanului Ion Bejenaru
la lansarea cărţii “Basme din Bucovina”
Un bun autor de poveşti
Şi-al Istoriei din sat,
În suflete omeneşti
Cultură ai semănat!
¤ ¤ ¤
Ion Bejenaru s-a născut în anul 1930 în satul Dinăuţi, jud. Hotin.
A absolvit Şcoala Pedagogică din Cernăuţi, 1955, cu Diplomă de
Menţiune şi Universitatea de Stat din Chişinău, Facultatea de Litere, 1961.
Activitate: Profesor de limbă şi literatură română. Autor de manuale şcolare (în colab.). Doctor în filologie. Eminent al învăţământului. Membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova.
Apariţii: „Auzite de la mama”, Chişinău, 1985;
„Povestea lui Paroliţă”, Chişinău, 1988;
„Balade şi snoave”, ed. Augusta, Timişoara, 2001;
„Istoria satului Dinăuţi”, Chişinău, 2003;
„Drumbur verde”, basme, Chişinău, 2004;
„Doctor iscusit”, Cernăuţi, 2004;
„Întâlnire cu Mihai”, Timişoara, 2007;
„Pâine gustoasă”, Cernăuţi, 2007.
Premii: Premiul Salonului Internaţional de Carte pentru Copii de la Chişinău, 2007.
Imagini la
http://ro.fotoalbum.eu/mihaicucereavii/a614142/slideshow
În incinta Bibliotecii municipale “B. P. Haşdeu”, filiala “Transilvania” din Chişinău, a avut loc lansarea cărţii “Basme din Bucovina”, ISBN 978-9975-103-53-4, editura “Silvius Libris”, 62 pag., cu un tiraj de trei mii de exemplare. Basmele şi legendele au fost culese şi adaptate de pedagogul, folcloristul şi scriitorul Ion Bejenaru, iar partea grafică a fost executată de pictoriţa Maria Bazarina. Cartea este atractivă şi se citeşte uşor. Această carte îl face pe copil să fie cinstit şi curajos, îl povăţuieşte pe cititor cum să învingă greutăţile ce îi pot apărea în decursul vieţii.
La eveniment au participat elevii Şcolii primare “Grigore Vieru” şi copiii din grupele mari de la Grădiniţa nr. 197 din sectorul Ciocana.
În deschidere, Parascovia Onciu, directoarea Bibliotecii “Transilvania”, a accentuat faptul că în acest an colectivul bibliotecii marchează 20 de ani de activitate a instituţiei şi organizează mai multe întâlniri cu scriitorii îndrăgiţi. Dumneaei a prezentat asistenţei cartea recent apărută, menţionând faptul că această culegere include legende şi poveşti cu peripeţii pline de fantezie, de umor şi de tristeţe, iar la finalul poveştii întotdeauna Binele învinge răul. Fiecare poveste are un început şi sfârşit diferit, în care sunt utilizate mai multe zicale şi nestemate folclorice.
Parascovia Onciu a venit cu ideea ca elevii să citească în vacanţă această carte minunată de poveşti, iar toamna să mai facă o întâlnire cu scriitorul şi să discute după lectură poveştile şi legendele.
Alcătuitorul Ion Bejenaru a informat publicul că o bună parte din aceste basme şi legende le-a auzit de la părinţi în timpul copilăriei, unele de la tata, altele de la mama. Taică-său în anul 1924 a înregistrat două basme: “Stan şi vrăjitorul Caraciun” şi “Drumbur Verde”. Iar la îndemnul tatei, prin anii “50 ai secolului trecut, se apucase şi el să înregistreze basme şi legende auzite de la bătrânii din satele bucovinene. Prmele înregistrări au fost: “Făt-Frumos şi Ileana Cosânzeana”, “Povestea rândunicii”, “Punguliţa fermecată”, “Povestea fluierului”. Acesta a şi fost începutul naşterii acestei cărţi, în care sunt incluse 26 de basme şi legende.
Folcloristul a mărturisit audienţei că în această carte sunt incluse unele poveşti pentru copiii din clasele primare, iar altele – pentru elevii din clasele mari şi a preconizat să le editeze aparte, dar aşa a fost soarta cărţii că toate au apărut într-un volum.
Scriitorul a expus pe scurt “Povestea rândunicii”, din care copiii au aflat de ce coada rândunicii e forfecată, a declamat şi căteva versuri, printre care şi poezia “Mama”, fiind apreciate de public cu aplauze.
Dumnealui a răspuns şi la o serie de întrebări puse de elevi şi s-a destăinuit că în viitorul apropiat planifică editarea cărţii “Snoave şi ghicitori”. Sărbătoritul a mulţumit colectivului bibliotecii pentru serata organizată şi le-a urat copiilor o vacanţă fructuoasă şi activă.
În încheiere, octogenarul Ion Bejenaru a fost răsplătit din partea publicului prezent în sală cu buchete de flori.
Subsemnatul i-a dedicat madrigalul:
Semănător de cultură
Pedagogului, scriitorului şi consăteanului Ion Bejenaru
la lansarea cărţii “Basme din Bucovina”
Un bun autor de poveşti
Şi-al Istoriei din sat,
În suflete omeneşti
Cultură ai semănat!
¤ ¤ ¤
Ion Bejenaru s-a născut în anul 1930 în satul Dinăuţi, jud. Hotin.
A absolvit Şcoala Pedagogică din Cernăuţi, 1955, cu Diplomă de
Menţiune şi Universitatea de Stat din Chişinău, Facultatea de Litere, 1961.
Activitate: Profesor de limbă şi literatură română. Autor de manuale şcolare (în colab.). Doctor în filologie. Eminent al învăţământului. Membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova.
Apariţii: „Auzite de la mama”, Chişinău, 1985;
„Povestea lui Paroliţă”, Chişinău, 1988;
„Balade şi snoave”, ed. Augusta, Timişoara, 2001;
„Istoria satului Dinăuţi”, Chişinău, 2003;
„Drumbur verde”, basme, Chişinău, 2004;
„Doctor iscusit”, Cernăuţi, 2004;
„Întâlnire cu Mihai”, Timişoara, 2007;
„Pâine gustoasă”, Cernăuţi, 2007.
Premii: Premiul Salonului Internaţional de Carte pentru Copii de la Chişinău, 2007.
Imagini la
http://ro.fotoalbum.eu/mihaicucereavii/a614142/slideshow
vineri, 20 mai 2011
Cosmonautului Dumitru-Dorin Prunariu
(la 30 de ani de la efectuarea primului zbor în spaţiul cosmic al unui român)
Astăzi îţi dedicăm versul:
Presa ne vesteşte -
”N-acel Mai cu Universul
Vorbeai româneşte!..
Variantă:
Astăzi noi venim cu versul:
Lumea pomeneşte -
”N-acel Mai tot Universul
Vorbea româneşte!..
Zborul a fost efectuat pe 14 Mai 1981 la bordul complexului orbital „Saliut-6”-Soiuz-T-4- Soiuz-40” şi a durat 7 zile, 20 de ore şi 42 de minute, înconjurând Terra de 125 de ori.
Astăzi îţi dedicăm versul:
Presa ne vesteşte -
”N-acel Mai cu Universul
Vorbeai româneşte!..
Variantă:
Astăzi noi venim cu versul:
Lumea pomeneşte -
”N-acel Mai tot Universul
Vorbea româneşte!..
Zborul a fost efectuat pe 14 Mai 1981 la bordul complexului orbital „Saliut-6”-Soiuz-T-4- Soiuz-40” şi a durat 7 zile, 20 de ore şi 42 de minute, înconjurând Terra de 125 de ori.
luni, 16 mai 2011
Crinul Basarabiei
(Liuba Dimitriu – 110 ani de la naştere)
La Biblioteca Naţională pentru Copii „Ion Creangă” din Chişinău, în cadrul Salonului literar artistic «La Creangă» a avut loc o manifestare culturală, dedicată aniversării a 110 ani de la naşterea poetei Liuba Dimitriu, cu participarea Fundaţiei „Mihai Eminescu” şi a Secţiei Cultură din Cimişlia.
Scriitoarea Claudia Partole, moderatoarea Salonului literar artistic «La Creangă», a prezentat audienţei volumul de versuri „Crinii Basarabiei” al poetei, apărut de curând la editura «Pontos» sub îngrijirea neobositului cercetător şi pedagog Serafim Ghincolov.
La manifestare au participat scriitori, critici literari, elevi. Cu deosebit interes au fost ascultaţi toţi vorbitorii : cercetătorul şi editorul Iurie Colesnic, de asemenea, Aliona Grati, dr. hab., vice-director al Institutului de Filologie al AŞM; scriitoarele Claudia Partole, Galina Trifan, Marcela Mardare; Paulina Zavtoni, artistă emerită, Serafim Ghincolov, prof. la Liceul teoretic „Natalia Dadiani”, Ştefan Buză, şeful Secţiei Cultură, Cimişlia, Ion Ciumeică, redactorul-şef al „Gazetei de Sud”; Ana Barbacaru, prof. la Gimnaziul „Liuba Dimitriu” din Ciucur-Mingir, Tamara Haruţă, lector superior la Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice, Gheorghe Reabţov, prof. la ASEM, Elena Bivol, prof. la Şcoala de Arte "V.Poleacov".
Elevii clasei a 9 de la Şcoala din satul natal al poetei şi elevii Şcoalii de Arte "V.Poleacov" din Chişinău au recitat poezii scrise de Liuba Dimitriu.
Reproduc spicuiri din luările de cuvânt ale vorbitorilor:
Iurie Colesnic:
- Am publicat un eseu despre poeta Liuba Dimitriu în volumul 6 al "Basarabiei necunoscute”. Din Prefaţa volumului primei ediţii a “Crinilor Basarabiei”, scris de căpitan-avocatul V. Mihăescu, de fapt, o scrisoare adresată prof. univ., reputatului critic şi poet Ovidiu Densuşianu, aflăm o succintă biografie a Liubei Dimitriu: s-a născut la 1 ianuarie 1901 în satul Ciucur-Mingir, judeţul Tighina. Tatăl ei, Lazăr Dimitriev, de origine bulgar, era funcţionar la accizele Statului. Mama, Vasilisa, era - grecoaică. Tatăl ei a murit în anul 1903, nelăsând nicio avere. După absolvirea liceului din Comrat, Liuba, împreună cu maică-sa, se stabileşte în Chişinău. Este angajată la Arhiepiscopie (1916), apoi la Inspectoratul PTT (1918), Primăria Chişinău (translatoare -1919-1923) şi Prefectura poliţiei (1923-1930). Şi-a românizat numele din proprie voinţă în anul 1918. A început să scrie versuri în 1920. A continuat să scrie şi în cei doi ani de boală, tratându-se la Iaşi, Galaţi, Constanţa, Sibiu, Balcic, Văratec. Dar la 22 martie 1930 ftizia a smuls-o din viaţă. Mâhniţi de moartea prematură, dar şi profund impresionaţi de frumuseţea limbii creaţiei Liubei Dimitriu, membrii municipiului Chişinău şi al Comitetului local de revizuire au decis să publice postum versurile poetei, acordând o subvenţie pentru plata tiparului. Astfel, în anul 1931, a apărut prima ediţie a „Crinilor Basarabiei”, o raritate beletristică, îngrijită de Ovidiu Densuşianu…
Ion Ciumeică:
- Un volum al primeii ediţii “Crinii Basarabiei” a fost descopert întâmplător la o bătrână, care pregătise câteva cărţi vechi pentru a aprinde focul. Volumul era cât pe ce să nimerească în gura sobei, dar jurnalistul Valerian Cerdari, consăteanul poetei, care în anul 1976 a fost repartizat în calitate de profesor de limbă maternă în şcoala din satul Vărzăreşti, raionul Nisporeni l-a observant şi l-a salvat. De aici şi a pornit reînvierea poetei pentru cititorul de azi…
Serafim Ghincolov,
consătean al poetei , coordonator al ediţiei, fost director al şcolii din sat:
- A doua ediţie a “Crinilor Basarabiei” (editura “Pontos”), ISBN 978-9975-51-141-4, 100 pag., a apărut datorită sprijinului din partea Primăriei satului Ciucur-Mingir, Executivului raional, Filialei Băncii de economie din Cimişlia, elevilor de la Liceul teoretic „Natalia Dadiani” din capitală şi altor oameni de bună credinţă.
Reeditând acest volum, ne-am dorit să transmitem şi urmaşilor noştri dragostea poetei Liuba Dimitriu faţă de limbă şi de neam. Sentiment pe care îl redă în formulă lirică graţie poziţiei civice şi simţului artistic rafinat, dar şi graţie trăirii profund patriotice şi, în deosebi, dragostei faţă de poezie şi lectură, precum şi nemărginitei dorinţi de a trăi frumos Viaţa, prea scurtă şi prea zbuciumată.
La mănăstirea Văratec Liuba Dimitriu şi-a scris cele mai multe din poeziile sale: „Harpelor de lut”, „Cea din urmă poruncă”,”Crucea plânge”, „De ce taci”, ”Fii cuminte”, ”Cuculeţ”,”Iertare”, ”De ce?”, „Rugăciune” etc.
Consătenii i-au imortalizat numele, nu uită de ea. Gimnaziul din satul natal şi cenaclul literar poartă numele LIUBEI DIMITRIU. Pe locul casei unde a locuit familia, elevii au plantat un nuc. Şi în capitală e o stradă cu numele “Liuba Dimitriu”. Am scris şi am publicat despre această poetă dragă sufletului meu trei articole, pe care le puteţi citi în „Gazeta de Sud” (februarie şi martie curent)…
Aliona Grati:
- În monografia «Privirea Euridicei. Lirica feminină din Basarabia. Anii 20-30» (editura «Elan-Poligraf»), ISBN 978-9975-66-018-1, 2007, 250 pag., am elucidat perioada în care Basarabia cunoaşte o erupţie vulcanică a poeziei feminine, perioada în care debutează Magda Isanos, Olga Vrabie, Elizabeta Eliade, Corina Constantinescu, aproximativ 20 de poete. Din această constelaţie de personalităţi face parte şi Liuba Dimitriu, pe care am scos-o din anonimat şi am pus-o în faţa cititorului ca sursă nesecată de dăruire limbii române şi profundului sentiment de mândrie faţă de tot ce este românesc, dedicându-i capitolul „Poezia Liubei Dimitriu — spectacol florar”. Dovadă sunt imnurile poetesei pentru „Graiul neamului”, ”Stema Ţării”, Tricolor, Doină, Prut, Nistru, Dunăre, Mureş, Olt ş.a.
Marcela Mardare:
- Poeta în versurile sale a cântat sinceritatea, bunătatea, frumuseţea şi demnitatea. Nu s-a temut de moarte, ea s-a zidit în Poezia ei pe care ne-a lăsat-o drept moştenire. Liuba Dimitriu a ştiut să iasă din Timpul menit ei şi să ajungă în Timpul nostrum. Ar fi bine ca acest volum de valoare să fie în fiecare bibliotecă din republică, deoarece creaţia ei ne îndeamnă să fim mai buni şi mai frumoşi la suflet…
Galina Trifan:
- Liuba Dimitriu a lăsat poeziile sale drept testament generaţiilor viitoare. Utilizarea simbolului crinilor demonstrează ca dânsa avea abilităţile şi potenţialul necesar pentru a deveni o poetă de valoare, de importanţă majoră în literatura romănă…
La încheierea evenimentului a avut loc o depunere de flori la mormântul Liubei Dimitriu. Unul din preoţii de la Biserica "Duminica tuturor sfinţilor" aflată pe teritoriul cimitirului Central de pe strada Armenească, a făcut un parastas în memoria răposatei.
Claudia Partole, moderatoarea evenimentului şi Eugenia Bejan, vice-director al Bibliotecii Naţionale pentru Copii «Ion Creangă » au mulţumit celor prezenţi la serata consacrată poetei Liuba Dimitriu.
Imagini la
http://ro.fotoalbum.eu/mihaicucereavii/a609064/slideshow
Publicăm câteva poezii din volumul “Crinii Basarabiei”, semnat de Liuba Dimitriu:
Chemarea Basarabiei
Vino, maica mea cea dragă!
Braţele mi le dezleagă,
Spală-mi rănile de sânge
Şi la sânu-ţi cald mă strange,
Că de-un veac tot rod cu dinţii
Lanţurile umilinţii,
Dar nu pot scăpa din ele,
Că-s prea mică şi sunt grele!..
Vino, maică, mai degrabă,
Pune fraţi-mi toţi la treabă,
Nistrul mai adânc mi-l sape
Şi de stepă-n veci mă scape!
Şi mai vino, maică sfântă,
Să-mi pui vălul cel de nuntă,
Visul tot mi-l împlineşte
Şi cu Prutul mă uneşte!
Mai 1920
Satul doarme…
Cu genunchii lângă gură
Şi cu pumnii strânşi sub cap
Satul doarme dus sub şură,
Pe când lupii groapa-i sap.
Întunericul le-ajută,
Stând la pândă după uşi;
Numai crucea pare mută,
Veghind somnul celor duşi.
Dar, în clipa când sunt gata
Să se-arunce-asupra lui,
Un cocoş surprinde gloata
Şi dă vestea cerului.
Şi la semnul crucii toate
Apele din somn tresar,
Spălând vatra de păcate
Şi cu crini umplând-o iar.
Tot ca ieri…
Tu, ce mi-ai deschis portiţa
Şi m-ai dus cu tine-n rai,
De ce mi-ai furat scufiţa
Şi-alta-n loc nu vrei să-mi dai?
Haide, Doamne, pune-mi scara,
Să cobor în leagăn iar,
Până nu m-apucă seara,
Că nu văd fără amnar.
Şi să-mi fac scufiţă nouă,
Cum nici când n-ai mai văzut,
Ca s-o pun şi-n somn să-mi plouă
Numai crini în aşternut!..
Chişinău, 1929
De ziua ta
De ziua ta, ce pot să-ţi dau
Mai mult decât altiţa
Cu trandafirii ce-nfloreau,
Când mi-ai furat guriţa?..
…Am răscolit în lung şi-n lat
Iubirea noastră vie,
Să-ţi fac un dar ca de-mpărat,
Cum mi-ai făcut tu mie.
De când mi-am spus că n-am să pot
Să zbor mai sus ca tine,
Că tu din cer cu rai cu tot
Ai smuls-o pentru mine,
Mi-am zis atunci, ca-n poala ei
Să-mi fie şi mormântul,
Că numai tu în ochii mei
Eşti cerul şi pământul!..
Tg.-Neamţ, 1 Ianuarie 1930
Cea din urmă primăvară
În fruze iar se-mbracă plopii
Şi iar mă cheamă mierla-n crâng,
Dar,,, ce folos!.. Când mâine snopii
Cu mâna mea n-am să-i mai strâng!
Şi cucul, şi privighetoarea
Îmi bat în geamuri… iar să viu,
Dar li-e târzie azi chemarea,
Că tot castelul mi-e pustiu…
În zidurile-i măcinate
Ecoul azi răsună a gol,
În porţi zefirul nu mai bate,
Iar florile îi dau ocol…
Tg.-Neamţ, Martie 1930
La Biblioteca Naţională pentru Copii „Ion Creangă” din Chişinău, în cadrul Salonului literar artistic «La Creangă» a avut loc o manifestare culturală, dedicată aniversării a 110 ani de la naşterea poetei Liuba Dimitriu, cu participarea Fundaţiei „Mihai Eminescu” şi a Secţiei Cultură din Cimişlia.
Scriitoarea Claudia Partole, moderatoarea Salonului literar artistic «La Creangă», a prezentat audienţei volumul de versuri „Crinii Basarabiei” al poetei, apărut de curând la editura «Pontos» sub îngrijirea neobositului cercetător şi pedagog Serafim Ghincolov.
La manifestare au participat scriitori, critici literari, elevi. Cu deosebit interes au fost ascultaţi toţi vorbitorii : cercetătorul şi editorul Iurie Colesnic, de asemenea, Aliona Grati, dr. hab., vice-director al Institutului de Filologie al AŞM; scriitoarele Claudia Partole, Galina Trifan, Marcela Mardare; Paulina Zavtoni, artistă emerită, Serafim Ghincolov, prof. la Liceul teoretic „Natalia Dadiani”, Ştefan Buză, şeful Secţiei Cultură, Cimişlia, Ion Ciumeică, redactorul-şef al „Gazetei de Sud”; Ana Barbacaru, prof. la Gimnaziul „Liuba Dimitriu” din Ciucur-Mingir, Tamara Haruţă, lector superior la Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice, Gheorghe Reabţov, prof. la ASEM, Elena Bivol, prof. la Şcoala de Arte "V.Poleacov".
Elevii clasei a 9 de la Şcoala din satul natal al poetei şi elevii Şcoalii de Arte "V.Poleacov" din Chişinău au recitat poezii scrise de Liuba Dimitriu.
Reproduc spicuiri din luările de cuvânt ale vorbitorilor:
Iurie Colesnic:
- Am publicat un eseu despre poeta Liuba Dimitriu în volumul 6 al "Basarabiei necunoscute”. Din Prefaţa volumului primei ediţii a “Crinilor Basarabiei”, scris de căpitan-avocatul V. Mihăescu, de fapt, o scrisoare adresată prof. univ., reputatului critic şi poet Ovidiu Densuşianu, aflăm o succintă biografie a Liubei Dimitriu: s-a născut la 1 ianuarie 1901 în satul Ciucur-Mingir, judeţul Tighina. Tatăl ei, Lazăr Dimitriev, de origine bulgar, era funcţionar la accizele Statului. Mama, Vasilisa, era - grecoaică. Tatăl ei a murit în anul 1903, nelăsând nicio avere. După absolvirea liceului din Comrat, Liuba, împreună cu maică-sa, se stabileşte în Chişinău. Este angajată la Arhiepiscopie (1916), apoi la Inspectoratul PTT (1918), Primăria Chişinău (translatoare -1919-1923) şi Prefectura poliţiei (1923-1930). Şi-a românizat numele din proprie voinţă în anul 1918. A început să scrie versuri în 1920. A continuat să scrie şi în cei doi ani de boală, tratându-se la Iaşi, Galaţi, Constanţa, Sibiu, Balcic, Văratec. Dar la 22 martie 1930 ftizia a smuls-o din viaţă. Mâhniţi de moartea prematură, dar şi profund impresionaţi de frumuseţea limbii creaţiei Liubei Dimitriu, membrii municipiului Chişinău şi al Comitetului local de revizuire au decis să publice postum versurile poetei, acordând o subvenţie pentru plata tiparului. Astfel, în anul 1931, a apărut prima ediţie a „Crinilor Basarabiei”, o raritate beletristică, îngrijită de Ovidiu Densuşianu…
Ion Ciumeică:
- Un volum al primeii ediţii “Crinii Basarabiei” a fost descopert întâmplător la o bătrână, care pregătise câteva cărţi vechi pentru a aprinde focul. Volumul era cât pe ce să nimerească în gura sobei, dar jurnalistul Valerian Cerdari, consăteanul poetei, care în anul 1976 a fost repartizat în calitate de profesor de limbă maternă în şcoala din satul Vărzăreşti, raionul Nisporeni l-a observant şi l-a salvat. De aici şi a pornit reînvierea poetei pentru cititorul de azi…
Serafim Ghincolov,
consătean al poetei , coordonator al ediţiei, fost director al şcolii din sat:
- A doua ediţie a “Crinilor Basarabiei” (editura “Pontos”), ISBN 978-9975-51-141-4, 100 pag., a apărut datorită sprijinului din partea Primăriei satului Ciucur-Mingir, Executivului raional, Filialei Băncii de economie din Cimişlia, elevilor de la Liceul teoretic „Natalia Dadiani” din capitală şi altor oameni de bună credinţă.
Reeditând acest volum, ne-am dorit să transmitem şi urmaşilor noştri dragostea poetei Liuba Dimitriu faţă de limbă şi de neam. Sentiment pe care îl redă în formulă lirică graţie poziţiei civice şi simţului artistic rafinat, dar şi graţie trăirii profund patriotice şi, în deosebi, dragostei faţă de poezie şi lectură, precum şi nemărginitei dorinţi de a trăi frumos Viaţa, prea scurtă şi prea zbuciumată.
La mănăstirea Văratec Liuba Dimitriu şi-a scris cele mai multe din poeziile sale: „Harpelor de lut”, „Cea din urmă poruncă”,”Crucea plânge”, „De ce taci”, ”Fii cuminte”, ”Cuculeţ”,”Iertare”, ”De ce?”, „Rugăciune” etc.
Consătenii i-au imortalizat numele, nu uită de ea. Gimnaziul din satul natal şi cenaclul literar poartă numele LIUBEI DIMITRIU. Pe locul casei unde a locuit familia, elevii au plantat un nuc. Şi în capitală e o stradă cu numele “Liuba Dimitriu”. Am scris şi am publicat despre această poetă dragă sufletului meu trei articole, pe care le puteţi citi în „Gazeta de Sud” (februarie şi martie curent)…
Aliona Grati:
- În monografia «Privirea Euridicei. Lirica feminină din Basarabia. Anii 20-30» (editura «Elan-Poligraf»), ISBN 978-9975-66-018-1, 2007, 250 pag., am elucidat perioada în care Basarabia cunoaşte o erupţie vulcanică a poeziei feminine, perioada în care debutează Magda Isanos, Olga Vrabie, Elizabeta Eliade, Corina Constantinescu, aproximativ 20 de poete. Din această constelaţie de personalităţi face parte şi Liuba Dimitriu, pe care am scos-o din anonimat şi am pus-o în faţa cititorului ca sursă nesecată de dăruire limbii române şi profundului sentiment de mândrie faţă de tot ce este românesc, dedicându-i capitolul „Poezia Liubei Dimitriu — spectacol florar”. Dovadă sunt imnurile poetesei pentru „Graiul neamului”, ”Stema Ţării”, Tricolor, Doină, Prut, Nistru, Dunăre, Mureş, Olt ş.a.
Marcela Mardare:
- Poeta în versurile sale a cântat sinceritatea, bunătatea, frumuseţea şi demnitatea. Nu s-a temut de moarte, ea s-a zidit în Poezia ei pe care ne-a lăsat-o drept moştenire. Liuba Dimitriu a ştiut să iasă din Timpul menit ei şi să ajungă în Timpul nostrum. Ar fi bine ca acest volum de valoare să fie în fiecare bibliotecă din republică, deoarece creaţia ei ne îndeamnă să fim mai buni şi mai frumoşi la suflet…
Galina Trifan:
- Liuba Dimitriu a lăsat poeziile sale drept testament generaţiilor viitoare. Utilizarea simbolului crinilor demonstrează ca dânsa avea abilităţile şi potenţialul necesar pentru a deveni o poetă de valoare, de importanţă majoră în literatura romănă…
La încheierea evenimentului a avut loc o depunere de flori la mormântul Liubei Dimitriu. Unul din preoţii de la Biserica "Duminica tuturor sfinţilor" aflată pe teritoriul cimitirului Central de pe strada Armenească, a făcut un parastas în memoria răposatei.
Claudia Partole, moderatoarea evenimentului şi Eugenia Bejan, vice-director al Bibliotecii Naţionale pentru Copii «Ion Creangă » au mulţumit celor prezenţi la serata consacrată poetei Liuba Dimitriu.
Imagini la
http://ro.fotoalbum.eu/mihaicucereavii/a609064/slideshow
Publicăm câteva poezii din volumul “Crinii Basarabiei”, semnat de Liuba Dimitriu:
Chemarea Basarabiei
Vino, maica mea cea dragă!
Braţele mi le dezleagă,
Spală-mi rănile de sânge
Şi la sânu-ţi cald mă strange,
Că de-un veac tot rod cu dinţii
Lanţurile umilinţii,
Dar nu pot scăpa din ele,
Că-s prea mică şi sunt grele!..
Vino, maică, mai degrabă,
Pune fraţi-mi toţi la treabă,
Nistrul mai adânc mi-l sape
Şi de stepă-n veci mă scape!
Şi mai vino, maică sfântă,
Să-mi pui vălul cel de nuntă,
Visul tot mi-l împlineşte
Şi cu Prutul mă uneşte!
Mai 1920
Satul doarme…
Cu genunchii lângă gură
Şi cu pumnii strânşi sub cap
Satul doarme dus sub şură,
Pe când lupii groapa-i sap.
Întunericul le-ajută,
Stând la pândă după uşi;
Numai crucea pare mută,
Veghind somnul celor duşi.
Dar, în clipa când sunt gata
Să se-arunce-asupra lui,
Un cocoş surprinde gloata
Şi dă vestea cerului.
Şi la semnul crucii toate
Apele din somn tresar,
Spălând vatra de păcate
Şi cu crini umplând-o iar.
Tot ca ieri…
Tu, ce mi-ai deschis portiţa
Şi m-ai dus cu tine-n rai,
De ce mi-ai furat scufiţa
Şi-alta-n loc nu vrei să-mi dai?
Haide, Doamne, pune-mi scara,
Să cobor în leagăn iar,
Până nu m-apucă seara,
Că nu văd fără amnar.
Şi să-mi fac scufiţă nouă,
Cum nici când n-ai mai văzut,
Ca s-o pun şi-n somn să-mi plouă
Numai crini în aşternut!..
Chişinău, 1929
De ziua ta
De ziua ta, ce pot să-ţi dau
Mai mult decât altiţa
Cu trandafirii ce-nfloreau,
Când mi-ai furat guriţa?..
…Am răscolit în lung şi-n lat
Iubirea noastră vie,
Să-ţi fac un dar ca de-mpărat,
Cum mi-ai făcut tu mie.
De când mi-am spus că n-am să pot
Să zbor mai sus ca tine,
Că tu din cer cu rai cu tot
Ai smuls-o pentru mine,
Mi-am zis atunci, ca-n poala ei
Să-mi fie şi mormântul,
Că numai tu în ochii mei
Eşti cerul şi pământul!..
Tg.-Neamţ, 1 Ianuarie 1930
Cea din urmă primăvară
În fruze iar se-mbracă plopii
Şi iar mă cheamă mierla-n crâng,
Dar,,, ce folos!.. Când mâine snopii
Cu mâna mea n-am să-i mai strâng!
Şi cucul, şi privighetoarea
Îmi bat în geamuri… iar să viu,
Dar li-e târzie azi chemarea,
Că tot castelul mi-e pustiu…
În zidurile-i măcinate
Ecoul azi răsună a gol,
În porţi zefirul nu mai bate,
Iar florile îi dau ocol…
Tg.-Neamţ, Martie 1930
luni, 9 mai 2011
Vasile Căpăţână: Iubire născută din iubire
La Filarmonica Naţională „Serghei Lunchevici” din Chişinău a avut loc o serată de creaţie a poetului Vasile Căpăţână care a împlinit zilele acestea frumoasa vârstă de 65 de ani. Evenimentul a fost organizat de către Uniunea Scriitorilor din Moldova, Centrul Creştin Ortodox „Sf. Teodora de la Sihla” şi primăria comunei Sadova, Călăraşi.
La deschidere, în foaierul Filarmonicii, a fost inaugurată o expoziţie de artă plastică a sărbătoritului, despre care şi-au expus opiniile oaspeţii din Bucureşti Ion Andreiţă şi George Călin, menţionând faptul că poetul Vasile Căpăţână este înzestrat şi cu har de pictor.
După vizionarea expoziţiei, trecând în sală, artista Mariana Bahnaru, moderatoarea manifestării, i-a oferit cuvântul criticului literar Tudor Palladi, care a apreciat valoarea creaţiei, inclusiv a volumului „Iubire născută din iubire” (ISBN 978-973-1867-37-3, editura „Biodova”, Bucureşti, 224 pag.), accentuând faptul că Vasile Căpăţână „vine din adâncuri, din huma străbunilor” şi scrie din iubire faţă de aproapele său. Poetul găseşte hotarul dintre iubire şi durere, iar versul lui naşte armonie eternă în cugete. În viziunea criticului acest poet esenţial şi vertical este aidoma unui cosaş care coseşte de minune în ambele direcţii – de la dreapta la stânga şi de la stânga la dreapta, cu o gamă variată, iar cititorul, lecturându-i versul, îl simte astfel cum s-ar înfrupta de la un fruct, din miez, de la sămânţă.
Mai apoi Irina Curocica, Secreatar al ambasadei Ukrainei în RM, poetul Gheorghe Reabţov, prof. dr. Ion Mărgineanu au citit din versurile sărbătoritului, care au fost traduse în diverse limbi europene, iar Vasile Căpăţână a declamat câteva poezii tălmăcite în rusă de regretatul poet V. Şlionschi.
Vlad Zbârciog, Secretarul Uniunii Scriitorilor din Moldova, l-a felicitat cu un buchet de flori şi o diplomă, menţionând faptul că Vasile Căpăţână a trecut unicul Prutul ca să facă ceva pentru Basarabia şi a venit cu o serie de ediţii ale colecţiei „Ideal”, deocamdată 45 la număr, care nu sunt cu nimic mai prejos, ba uneori chiar la un nivel mai înalt, şi pot concura cu volumele de literatură românească, editate în ţară, afirmând că Dumnealui este un împlinit în mai multe domenii: poezie, pictură, regie, actorie, pedagogie, parapsihologie.
Poetul Vasile Nedelescu, ex-consilier municipal, a vorbit despre aportul deputatului Vasile Căpăţână din anii ”90 la trezirea conştiinţei naţionale întru izbânda dreptăţii noastre, care a contribuit, împreună cu colegii săi, la transferarea monumentului lui Lenin din centrul capitalei, la schimbarea denumirilor de străzi străine nouă, la separarea şcolilor şi grădiniţelor mixte, moldo-ruse etc.
Oaspeţii din ţară, scriitorii Ion Andreiţă, Ioan Barbu şi Vasile Groza, i-au înmânat Dlui Vasile Căpăţână Diploma de merit din partea Uniunii Scriitorilor din România şi invitaţia la Salonul Naţional de Literatură „Rotonda plopilor aprinşi”, ediţia 1 din Râmnicu-Vâlcea, care va avea loc în zilele de 11-14 mai, „drept frăţie de veac şi peste veac”, iar George Călin, preşedintele Societatăţii Culturale “Apollon” din Bucureşti, i-a donat Trofeul Societăţii Culturale “Apollon” pentru contribuţia remarcabilă în dezvoltarea şi promovarea valorilor culturale româneşti în anul 2010 şi câteva zeci de numere ale revistei “Apollon”, ediţie specială, consacrată sărbătoritului.
Rând pe rând pe scenă au evoluat poeţii Nina Josu, Ion Proca, Victor Ladaniuc, actorii Andrei Soţchi, Mihai Iorga, Ion Arachelu, compozitorii Marian Stârcea, Ile Valuţă, Iurie Andronic, interpreţii Daria Radu, Diana şi Veronica Valuţă, Elena Demirdgean, Anişoara Cotovici, Ion şi Eugen Gandrabura, Ion Spătaru, şi Theodor Câpăţână, fiul sărbătoritului, care i-au dedicat poezii şi au interpretat melodii pe versurile jubiliarului.
Apogeul seratei a fost momentul cănd Protoiereul mitrofor Ioan Ciuntu i-a binecuvântat slova, i-a dăruit o icoană cu chipul Maicii Domnului şi o diplomă, în unison cu întreaga sală în picioare, i-au intonat emoţionant tradiţionalul „Mulţi ani trăiască!”
Sărbătoritul a mulţumit mult gazda, coorganizatorii manifestării, partenerii media – Compania de Stat Teleradio Moldova şi Jurnal TV, publicul, prietenii, rudele, soţia, copiii, nepoata Inessa Căpăţână, sosită tocmai de la Alma-Ata, care l-au felicitat cordial cu buchete curcubeice de flori, l-au susţinut cu o vorbă caldă la această serată de creaţie de neuitat.
¤ ¤ ¤
Vasile Căpăţână este absolvent al Universităţii de Stat din Chişinău, Facultatea de Limbi Moderne şi de Artă Teatrală, 1968.
Deputat al Consiliului municipal Chişinău, preşedinte al Comisiei pentru învăţâmânt, ştiinţă, cultură şi culte, 1990-1994.
Absolvent al mai multor şcoli de Parapsihologie.
Deschide la Bucureşti S.C. Biodova Company S.R.L. cu Centrele de sănătate, de Limbi Moderne, de cultură şi editură, 1992.
Deschide prima şcoală de bioterapie şi psihosugestie din România. Primul Preşedinte al Fundaţiei Române de Cultură, bioterapie şi sugestie, 1993.
Debutează cu volumul de versuri „Mărul vieţii”, editura „Literatura artistică”, Chişinău, 1989. Mai apoi apar volumele „Icoana ta”, „Triunghiul iubirii”, „Izvoarele luminii”, „101 poeme”, colecţia „Ideal”.
Preşedinte al Asociaţiei Culturale Române „Ideal”.
Eminent al culturii din Republica Moldova.
Membru al Asociaţiei Artiştilor Plastici din România.
Membru al Uniunii Scriitorilor din România şi Republica Moldova.
¤ ¤ ¤
Publicăm mai jos poezia lui Vasile Căpăţână din volumul recent lansat
RUGĂ
Mă rog de Tine... Grigore Vieru
(Muzică: Marian Stârcea)
Mă rog de Tine, Doamne,
Iubirea ca să vină
Prin primăveri şi toamne
Scăldată în lumină.
Mă rog, Doamne de Tine,
S-avem ce pune-n masă,
Iar zilele – mai pline
De cântec şi de viaţă.
Mă rog, de Tine Doamne,
Păzeşte-mi copilaşii
Să guste ei din poame
Cu bunii şi urmaşii.
Păzeşte-mi, Doamne, neamul
De răul ce-l apasă
Şi scaldă-l cu lumină
În suflet şi în casă.
Imagini la
http://ro.fotoalbum.eu/mihaicucereavii/a606802/slideshow
http://ro.fotoalbum.eu/mihaicucereavii/a606810/slideshow
La deschidere, în foaierul Filarmonicii, a fost inaugurată o expoziţie de artă plastică a sărbătoritului, despre care şi-au expus opiniile oaspeţii din Bucureşti Ion Andreiţă şi George Călin, menţionând faptul că poetul Vasile Căpăţână este înzestrat şi cu har de pictor.
După vizionarea expoziţiei, trecând în sală, artista Mariana Bahnaru, moderatoarea manifestării, i-a oferit cuvântul criticului literar Tudor Palladi, care a apreciat valoarea creaţiei, inclusiv a volumului „Iubire născută din iubire” (ISBN 978-973-1867-37-3, editura „Biodova”, Bucureşti, 224 pag.), accentuând faptul că Vasile Căpăţână „vine din adâncuri, din huma străbunilor” şi scrie din iubire faţă de aproapele său. Poetul găseşte hotarul dintre iubire şi durere, iar versul lui naşte armonie eternă în cugete. În viziunea criticului acest poet esenţial şi vertical este aidoma unui cosaş care coseşte de minune în ambele direcţii – de la dreapta la stânga şi de la stânga la dreapta, cu o gamă variată, iar cititorul, lecturându-i versul, îl simte astfel cum s-ar înfrupta de la un fruct, din miez, de la sămânţă.
Mai apoi Irina Curocica, Secreatar al ambasadei Ukrainei în RM, poetul Gheorghe Reabţov, prof. dr. Ion Mărgineanu au citit din versurile sărbătoritului, care au fost traduse în diverse limbi europene, iar Vasile Căpăţână a declamat câteva poezii tălmăcite în rusă de regretatul poet V. Şlionschi.
Vlad Zbârciog, Secretarul Uniunii Scriitorilor din Moldova, l-a felicitat cu un buchet de flori şi o diplomă, menţionând faptul că Vasile Căpăţână a trecut unicul Prutul ca să facă ceva pentru Basarabia şi a venit cu o serie de ediţii ale colecţiei „Ideal”, deocamdată 45 la număr, care nu sunt cu nimic mai prejos, ba uneori chiar la un nivel mai înalt, şi pot concura cu volumele de literatură românească, editate în ţară, afirmând că Dumnealui este un împlinit în mai multe domenii: poezie, pictură, regie, actorie, pedagogie, parapsihologie.
Poetul Vasile Nedelescu, ex-consilier municipal, a vorbit despre aportul deputatului Vasile Căpăţână din anii ”90 la trezirea conştiinţei naţionale întru izbânda dreptăţii noastre, care a contribuit, împreună cu colegii săi, la transferarea monumentului lui Lenin din centrul capitalei, la schimbarea denumirilor de străzi străine nouă, la separarea şcolilor şi grădiniţelor mixte, moldo-ruse etc.
Oaspeţii din ţară, scriitorii Ion Andreiţă, Ioan Barbu şi Vasile Groza, i-au înmânat Dlui Vasile Căpăţână Diploma de merit din partea Uniunii Scriitorilor din România şi invitaţia la Salonul Naţional de Literatură „Rotonda plopilor aprinşi”, ediţia 1 din Râmnicu-Vâlcea, care va avea loc în zilele de 11-14 mai, „drept frăţie de veac şi peste veac”, iar George Călin, preşedintele Societatăţii Culturale “Apollon” din Bucureşti, i-a donat Trofeul Societăţii Culturale “Apollon” pentru contribuţia remarcabilă în dezvoltarea şi promovarea valorilor culturale româneşti în anul 2010 şi câteva zeci de numere ale revistei “Apollon”, ediţie specială, consacrată sărbătoritului.
Rând pe rând pe scenă au evoluat poeţii Nina Josu, Ion Proca, Victor Ladaniuc, actorii Andrei Soţchi, Mihai Iorga, Ion Arachelu, compozitorii Marian Stârcea, Ile Valuţă, Iurie Andronic, interpreţii Daria Radu, Diana şi Veronica Valuţă, Elena Demirdgean, Anişoara Cotovici, Ion şi Eugen Gandrabura, Ion Spătaru, şi Theodor Câpăţână, fiul sărbătoritului, care i-au dedicat poezii şi au interpretat melodii pe versurile jubiliarului.
Apogeul seratei a fost momentul cănd Protoiereul mitrofor Ioan Ciuntu i-a binecuvântat slova, i-a dăruit o icoană cu chipul Maicii Domnului şi o diplomă, în unison cu întreaga sală în picioare, i-au intonat emoţionant tradiţionalul „Mulţi ani trăiască!”
Sărbătoritul a mulţumit mult gazda, coorganizatorii manifestării, partenerii media – Compania de Stat Teleradio Moldova şi Jurnal TV, publicul, prietenii, rudele, soţia, copiii, nepoata Inessa Căpăţână, sosită tocmai de la Alma-Ata, care l-au felicitat cordial cu buchete curcubeice de flori, l-au susţinut cu o vorbă caldă la această serată de creaţie de neuitat.
¤ ¤ ¤
Vasile Căpăţână este absolvent al Universităţii de Stat din Chişinău, Facultatea de Limbi Moderne şi de Artă Teatrală, 1968.
Deputat al Consiliului municipal Chişinău, preşedinte al Comisiei pentru învăţâmânt, ştiinţă, cultură şi culte, 1990-1994.
Absolvent al mai multor şcoli de Parapsihologie.
Deschide la Bucureşti S.C. Biodova Company S.R.L. cu Centrele de sănătate, de Limbi Moderne, de cultură şi editură, 1992.
Deschide prima şcoală de bioterapie şi psihosugestie din România. Primul Preşedinte al Fundaţiei Române de Cultură, bioterapie şi sugestie, 1993.
Debutează cu volumul de versuri „Mărul vieţii”, editura „Literatura artistică”, Chişinău, 1989. Mai apoi apar volumele „Icoana ta”, „Triunghiul iubirii”, „Izvoarele luminii”, „101 poeme”, colecţia „Ideal”.
Preşedinte al Asociaţiei Culturale Române „Ideal”.
Eminent al culturii din Republica Moldova.
Membru al Asociaţiei Artiştilor Plastici din România.
Membru al Uniunii Scriitorilor din România şi Republica Moldova.
¤ ¤ ¤
Publicăm mai jos poezia lui Vasile Căpăţână din volumul recent lansat
RUGĂ
Mă rog de Tine... Grigore Vieru
(Muzică: Marian Stârcea)
Mă rog de Tine, Doamne,
Iubirea ca să vină
Prin primăveri şi toamne
Scăldată în lumină.
Mă rog, Doamne de Tine,
S-avem ce pune-n masă,
Iar zilele – mai pline
De cântec şi de viaţă.
Mă rog, de Tine Doamne,
Păzeşte-mi copilaşii
Să guste ei din poame
Cu bunii şi urmaşii.
Păzeşte-mi, Doamne, neamul
De răul ce-l apasă
Şi scaldă-l cu lumină
În suflet şi în casă.
Imagini la
http://ro.fotoalbum.eu/mihaicucereavii/a606802/slideshow
http://ro.fotoalbum.eu/mihaicucereavii/a606810/slideshow
vineri, 22 aprilie 2011
În glumă şi în serios cu Efim Tarlapan
Lansări de carte
În incinta Biblotecii municipale „B. P. Hasdeu” din Chişinău a avut loc o manifestare culturală a umoriştilor basarabeni, la care au fost lansate volumele „Râsul pentru export” cu o prefaţă de George Corbu şi un „avertisment” de Ştefan Cazimir, „Râsul lumii, la români” (Antologie de epigramă universală) şi monografia „Daniel Ciugureanu, un prim-ministru al neamului nostru şi al neamurilor mele”, editura „Labirint”, toate trei semnate de scriitorul Efim Tarlapan.
În sala arhiplină s-au adunat scriitori, actori, elevi ai liceului „Vasile Vasilache”, rude şi prieteni, mai pe scurt - cei îndrăgostiţi de umor.
În deschidere, criticul literar Vitalie Răilean a prezentat publicului volumele recent apărute, oferind rând pe rând cuvântul acad. Mihai Cimpoi, criticilor literari Ion Ciocanu şi Lidia Grosu, doctorului în istorie, prof. univ. Ion Buga, prozatoarei Zinaida Cenuşă, actorului şi umoristului Gheorghe Urschi, primei stele a estradei basarabene, epigramiştilor Ion Diviza şi Gheorghe Bâlici, fabulistului Valentin Portas , Ion Popa, vărului scriitorului, Lidiei Culicovschi, directoarei Biblotecii municipale „B. P. Hasdeu” ş.a.
Prezint cititorului spicuiri din luările de cuvânt ale vorbitorilor:
Mihai Cimpoi:
- Umoristul Efim Tarlapan ne bucură cu zecile de volume şi antologii de epigrame, aforisme, parodii, editate până acum şi este un împlinit, deoarece vine în literatura română şi universală cu cărţi unice. Este un autor clasic, mai precis, clasicizat, care ne face de râs, adică ne face de râsul lumii în sensul bun al cuvântului. Felicitări!
Ion Ciocanu:
- Scriitorul Tarlapan a adus atâtea antologii în literatura română, cât n-a adus nimeni altul. Îi doresc şi în continuare să scrie atât de mult, atât de bine, dar dacă s-ar putea şi mai bine, cu atât mai bine!
Lidia Grosu:
- Apreciez creaţia lui Efim Tarlapan, în care critică vehement metehnele şi viciile omeneşti şi cele ale demnitarilor ce nu-şi respectă obligaţiunile faţă de popor. Creaţia dumnealui este optimistă şi-i cu parfum diplomatic.
Gheorghe Urschi:
- Mă bucură orice apariţie editorială a lui E. Tarlapan care ne face să râdem şi să fim mai sănătoşi. Deoarece râsul este cel mai eficace medicament pentru toate bolile omeneşti. Succes!
Ion Diviza:
- Efim Tarlapan a editat peste 15 antologii de epigrame, aforisme şi parodii şi este unul din cei mai mari antologatori de satiră şi umor, dacă nu chiar primul; el e satiricul ce nu scrie de dragul scrisului, ci loveşte drept în ţintă. I-am adresat mai demult o epigramă, căreia aş dori să-i dau citire acum: Când optzecistul moldovean / Îl arde cu blesteme, / Epigramistul Tarlapan / E verde-n orice vreme!
Gheorghe Bâlici:
- Nu am duelat cu Efim Tarlapan, dar i-am făcut o replică epigramatică la catrenul: Din ţigancă iese-o insă / Mică dar cu mâna-ntinsă / Către domn’ ginecolog: / Dă-mi şi mie-un ban, te rog! Iată catrenul meu: Mică, dar pe când cerea, / Şmecheră precum i-i felul, / Cu cealaltă mână ea / Moaşei îi şparli inelul.
Valentin Portas:
- Pe timpul studenţiei, când Efim Tarlapan publica câte o epigramă sau vreo parodie, unii se uitau chiorâş la el. Dar cu timpul dumnealui şi-a făcut o carieră de carte umoristică, care contribuie la însănătoşirea societăţii, deoarece fără de satiră şi umor societatea este serios bolnavă. Iar satira şi umorul este organul sau sistemul cel imunologic de care societatea are nevoie.
Ion Buga:
- Cartea lui Efim Tarlapan „Daniel Ciugureanu, un prim-ministru al neamului nostru şi al neamurilor mele”, este un început de monografie despre un martir care a asigurat actul Unirii din anul 1918. Basarabeanul Daniel Ciugureanu a fost prim-ministru al Republicii Democratice Moldoveneşti şi ministru în patru guverne ale României Mari, care a murit în 1950 din motive necunoscute, pe la Turda, în drum spre închisoare. Scriitorul E. Tarlapan, care este şi rudă cu acest om politic, ni-l redescoperă, ca să nu fie uitat şi ca să ştie despre el şi generaţiile care vin după noi.
Lidia Culicovschi:
- Scriitorul Tarlapan adună atâta lume în sală, cum nimeni altul. Om cu spirit, critică subtil viciile. Azi, de Ziua Bibliotecarilor, ne-a descreţit şi nouă frunţile cu umorul său rafinat. Felicitări!
La manifestare, parodistul Nicolae Hodină a recitat cu măiestrie „Scrisoarea Marinei către Anton”, imitându-l de minune pe umoristul Gheorghe Urschi. Valentin Portas i-a dăruit sărbătoritului un set de fotografii de pe timpul studenţiei, iar Igor Grosu i-a donat CD-ul său cu „Melodia de demult” , pe care recent l-a lansat.
În încheiere, Efim Tarlapan a recitat în premieră câteva epigrame, a mulţumit gazda şi audienţa pentru participare, oferind cititorilor săi autografe.
Imagini la
http://ro.fotoalbum.eu/mihaicucereavii/a602307/slideshow
În incinta Biblotecii municipale „B. P. Hasdeu” din Chişinău a avut loc o manifestare culturală a umoriştilor basarabeni, la care au fost lansate volumele „Râsul pentru export” cu o prefaţă de George Corbu şi un „avertisment” de Ştefan Cazimir, „Râsul lumii, la români” (Antologie de epigramă universală) şi monografia „Daniel Ciugureanu, un prim-ministru al neamului nostru şi al neamurilor mele”, editura „Labirint”, toate trei semnate de scriitorul Efim Tarlapan.
În sala arhiplină s-au adunat scriitori, actori, elevi ai liceului „Vasile Vasilache”, rude şi prieteni, mai pe scurt - cei îndrăgostiţi de umor.
În deschidere, criticul literar Vitalie Răilean a prezentat publicului volumele recent apărute, oferind rând pe rând cuvântul acad. Mihai Cimpoi, criticilor literari Ion Ciocanu şi Lidia Grosu, doctorului în istorie, prof. univ. Ion Buga, prozatoarei Zinaida Cenuşă, actorului şi umoristului Gheorghe Urschi, primei stele a estradei basarabene, epigramiştilor Ion Diviza şi Gheorghe Bâlici, fabulistului Valentin Portas , Ion Popa, vărului scriitorului, Lidiei Culicovschi, directoarei Biblotecii municipale „B. P. Hasdeu” ş.a.
Prezint cititorului spicuiri din luările de cuvânt ale vorbitorilor:
Mihai Cimpoi:
- Umoristul Efim Tarlapan ne bucură cu zecile de volume şi antologii de epigrame, aforisme, parodii, editate până acum şi este un împlinit, deoarece vine în literatura română şi universală cu cărţi unice. Este un autor clasic, mai precis, clasicizat, care ne face de râs, adică ne face de râsul lumii în sensul bun al cuvântului. Felicitări!
Ion Ciocanu:
- Scriitorul Tarlapan a adus atâtea antologii în literatura română, cât n-a adus nimeni altul. Îi doresc şi în continuare să scrie atât de mult, atât de bine, dar dacă s-ar putea şi mai bine, cu atât mai bine!
Lidia Grosu:
- Apreciez creaţia lui Efim Tarlapan, în care critică vehement metehnele şi viciile omeneşti şi cele ale demnitarilor ce nu-şi respectă obligaţiunile faţă de popor. Creaţia dumnealui este optimistă şi-i cu parfum diplomatic.
Gheorghe Urschi:
- Mă bucură orice apariţie editorială a lui E. Tarlapan care ne face să râdem şi să fim mai sănătoşi. Deoarece râsul este cel mai eficace medicament pentru toate bolile omeneşti. Succes!
Ion Diviza:
- Efim Tarlapan a editat peste 15 antologii de epigrame, aforisme şi parodii şi este unul din cei mai mari antologatori de satiră şi umor, dacă nu chiar primul; el e satiricul ce nu scrie de dragul scrisului, ci loveşte drept în ţintă. I-am adresat mai demult o epigramă, căreia aş dori să-i dau citire acum: Când optzecistul moldovean / Îl arde cu blesteme, / Epigramistul Tarlapan / E verde-n orice vreme!
Gheorghe Bâlici:
- Nu am duelat cu Efim Tarlapan, dar i-am făcut o replică epigramatică la catrenul: Din ţigancă iese-o insă / Mică dar cu mâna-ntinsă / Către domn’ ginecolog: / Dă-mi şi mie-un ban, te rog! Iată catrenul meu: Mică, dar pe când cerea, / Şmecheră precum i-i felul, / Cu cealaltă mână ea / Moaşei îi şparli inelul.
Valentin Portas:
- Pe timpul studenţiei, când Efim Tarlapan publica câte o epigramă sau vreo parodie, unii se uitau chiorâş la el. Dar cu timpul dumnealui şi-a făcut o carieră de carte umoristică, care contribuie la însănătoşirea societăţii, deoarece fără de satiră şi umor societatea este serios bolnavă. Iar satira şi umorul este organul sau sistemul cel imunologic de care societatea are nevoie.
Ion Buga:
- Cartea lui Efim Tarlapan „Daniel Ciugureanu, un prim-ministru al neamului nostru şi al neamurilor mele”, este un început de monografie despre un martir care a asigurat actul Unirii din anul 1918. Basarabeanul Daniel Ciugureanu a fost prim-ministru al Republicii Democratice Moldoveneşti şi ministru în patru guverne ale României Mari, care a murit în 1950 din motive necunoscute, pe la Turda, în drum spre închisoare. Scriitorul E. Tarlapan, care este şi rudă cu acest om politic, ni-l redescoperă, ca să nu fie uitat şi ca să ştie despre el şi generaţiile care vin după noi.
Lidia Culicovschi:
- Scriitorul Tarlapan adună atâta lume în sală, cum nimeni altul. Om cu spirit, critică subtil viciile. Azi, de Ziua Bibliotecarilor, ne-a descreţit şi nouă frunţile cu umorul său rafinat. Felicitări!
La manifestare, parodistul Nicolae Hodină a recitat cu măiestrie „Scrisoarea Marinei către Anton”, imitându-l de minune pe umoristul Gheorghe Urschi. Valentin Portas i-a dăruit sărbătoritului un set de fotografii de pe timpul studenţiei, iar Igor Grosu i-a donat CD-ul său cu „Melodia de demult” , pe care recent l-a lansat.
În încheiere, Efim Tarlapan a recitat în premieră câteva epigrame, a mulţumit gazda şi audienţa pentru participare, oferind cititorilor săi autografe.
Imagini la
http://ro.fotoalbum.eu/mihaicucereavii/a602307/slideshow
vineri, 15 aprilie 2011
Proprietatea intelectuală, la modul serios şi… umoristic
În ajunul Zilei Mondiale a Proprietăţii Intelectuale (26 aprilie), în aula Universităţii Pedagogice de Stat „Ion Creangă” din Chişinău a avut loc o întâlnire a colaboratorilor Agenţiei de Stat pentru Proprietatea Intelectuală a Republicii Moldova (AGEPI) cu studenţii şi profesorii acestei instituţii de învăţământ, scopul căreia a fost diseminarea informaţiei privind protecţia drepturilor de autor. Întâlnirea a fost organizată de către AGEPI şi catedrele de Limbă şi Literatură Română de la Facultatea de Litere.
La manifestare au participat Ion Diviza, redactor principal al revistei „Intellectus” de la AGEPI, Gheorghe Bâlici, reprezentantul Primăriei municipiului Chişinău, Direcţia social-umanitară şi relaţii interetnice, şi subsemnatul, care a lucrat în calitate de redactor la ambele instituţii, la revista „Intellectus” şi ziarul studenţesc „Tânărul Învăţător”.
Profesorul Petru Butuc, catedra de Limbă Română, a prezentat pe îndelete oaspeţii şi le-a oferit cuvântul.
Redactorul Ion Diviza a informat audienţa despre menirea instituţiei, a prezentat mesajul dlui Francis Gurry, Directorul General al Organizaţiei Mondiale a Proprietăţii Intelectuale (OMPI) întitulat „Conturând viitorul”, precum şi un set de broşuri, buclete şi reviste editate de AGEPI, inclusiv revista „Intellectus”, care publică materiale ştiinţifice din domeniul protecţiei intelectuale, dar şi al dreptului, economiei, medicinii, tehnicii, chimiei, biologiei etc., şi revista „AGEPI-INFO”, care informează publicul despre evenimentele legate de activitatea Agenţiei, despre invenţiile de ultimă oră din ţară şi din străinătate.
Dl Ion Diviza a răspuns la o serie de întrebări ale auditoriului privind protecţia proprietăţii intelectuale şi a donat studenţilor şi profesorilor de la universitate setul de literatură, precum şi calendarele de buzunar, editate de AGEPI.
În partea doua a manifestării s-a trecut la tematica „neserioasă”, epigramiştii Ion Diviza, Gheorghe Bâlici şi subsemnatul prezentând o suită de epigrame, fabule, scheciuri, anecdote, care au fost apreciate din plin – cu aplauze şi hohote de râs.
La această „rundă” şi-au dat concursul şi gazdele manifestării. Dumitru Apetri, profesor la catedra de Literatură Română, a citit epigrame din creaţiile scriitorilor bucovineni Grigore Bostan şi Vasile Bogrea şi, „ca să nu se supere basarabenii”, a spus şi o epigramă de Efim Tarlapan. Petru Butuc, profesor la catedra de Limbă Română, a prezentat schiţa ”Capra”, o parafrază umoristică a poveştii marelui humuleştean Ion Creangă, care a descreţit frunţile ascultătorilor.
În încheiere, Petru Butuc, coorganizatorul acestei utile şi plăcute întâlniri, a mulţumit oaspeţilor pentru informaţia diseminată şi buna dispoziţie adusă în aula universitară.
Mihai Cucereavii
Imagini la
http://ro.fotoalbum.eu/mihaicucereavii/a600451/slideshow
La manifestare au participat Ion Diviza, redactor principal al revistei „Intellectus” de la AGEPI, Gheorghe Bâlici, reprezentantul Primăriei municipiului Chişinău, Direcţia social-umanitară şi relaţii interetnice, şi subsemnatul, care a lucrat în calitate de redactor la ambele instituţii, la revista „Intellectus” şi ziarul studenţesc „Tânărul Învăţător”.
Profesorul Petru Butuc, catedra de Limbă Română, a prezentat pe îndelete oaspeţii şi le-a oferit cuvântul.
Redactorul Ion Diviza a informat audienţa despre menirea instituţiei, a prezentat mesajul dlui Francis Gurry, Directorul General al Organizaţiei Mondiale a Proprietăţii Intelectuale (OMPI) întitulat „Conturând viitorul”, precum şi un set de broşuri, buclete şi reviste editate de AGEPI, inclusiv revista „Intellectus”, care publică materiale ştiinţifice din domeniul protecţiei intelectuale, dar şi al dreptului, economiei, medicinii, tehnicii, chimiei, biologiei etc., şi revista „AGEPI-INFO”, care informează publicul despre evenimentele legate de activitatea Agenţiei, despre invenţiile de ultimă oră din ţară şi din străinătate.
Dl Ion Diviza a răspuns la o serie de întrebări ale auditoriului privind protecţia proprietăţii intelectuale şi a donat studenţilor şi profesorilor de la universitate setul de literatură, precum şi calendarele de buzunar, editate de AGEPI.
În partea doua a manifestării s-a trecut la tematica „neserioasă”, epigramiştii Ion Diviza, Gheorghe Bâlici şi subsemnatul prezentând o suită de epigrame, fabule, scheciuri, anecdote, care au fost apreciate din plin – cu aplauze şi hohote de râs.
La această „rundă” şi-au dat concursul şi gazdele manifestării. Dumitru Apetri, profesor la catedra de Literatură Română, a citit epigrame din creaţiile scriitorilor bucovineni Grigore Bostan şi Vasile Bogrea şi, „ca să nu se supere basarabenii”, a spus şi o epigramă de Efim Tarlapan. Petru Butuc, profesor la catedra de Limbă Română, a prezentat schiţa ”Capra”, o parafrază umoristică a poveştii marelui humuleştean Ion Creangă, care a descreţit frunţile ascultătorilor.
În încheiere, Petru Butuc, coorganizatorul acestei utile şi plăcute întâlniri, a mulţumit oaspeţilor pentru informaţia diseminată şi buna dispoziţie adusă în aula universitară.
Mihai Cucereavii
Imagini la
http://ro.fotoalbum.eu/mihaicucereavii/a600451/slideshow
luni, 11 aprilie 2011
Cosmonautului nr. 1 Iuri Gagarin
12 aprilie – Ziua Mondială a Aviaţiei şi Cosmonauticii
50 de ani de la efectuarea primului zbor pe orbita circumterestră cu racheta „Vostok-1”
L-a zămislit pe Om din lut,
Iar el spre stele a urcat.
Chiar Dumnezeu a rămas mut
Când lumea-n slăvi l-a ridicat!
Variante:
Pe Om l-a zămislit din lut,
Iar el în Cosmos a zburat.
Când lumea-ntreagă l-a urat,
Chiar Cel de Sus a rămas mut.
¤ ¤ ¤
L-a zămislit pe Om din lut,
Iar el spre aştri buzn-a dat.
Când lumea „Iura!” a scandat,
Chiar Dumnezeu a rămas mut.
vineri, 1 aprilie 2011
1 Aprilie - Ziua lui Păcală
În ajunul zilei de 1 Aprilie, la Biblioteca „Alba Iulia” din sectorul Buiucani al municipiului Chişinău a avut loc o serată de umor, organizată de conducerea bibliotecii şi Asociaţia Epigramiştilor din Moldova, la care au fost prezenţi studenţi de la diverse instituţii de învăţământ din capitală.
Cu această ocazie colaboratorii bibliotecii au pregătit o expoziţie de cărţi umoristice, în speţă, volume de umor donate bibliotecii de către membrii Asociaţiei, iar epigramistul şi pictorul Grigore Puică a venit la serată cu o miniexpoziţie de caricaturi, care a avut priză la spectatori.
În deschidere, Ion Diviza, preşedintele Asociaţiei Epigramiştilor din Moldova, a făcut o prezentare a ultimilor publicaţii periodice umoristice apărute în România şi a informat membrii cenaclului despre concursurile de umor organizate, punând la dispoziţia acestora condiţiile de desfăşurare a festivalurilor de epigramă.
În cadrul recitalului de umor şi-au dat concursul Ion Diviza, Gheorghe Bâlici, Vasile Rusu, Gheorghe Postolache, Teodor Popovici, Ştefan Agachi, Grigore Puică, Valentin Portas, Grigore Cotruţă, Valentin Guţu ş. a., care au prezentat spre deliciul publicului mai multe epigrame, fabule, anecdote şi schiţe umoristice pe cele mai diverse teme. Surpriza serii a fost medicul Silviu Cărăuş, care a prezentat din memorie un florilegiu de epigrame din creaţia lui Efim Tarlapan, Ion Diviza, Martin Loghin Alexeev, Gheorghe Bâlici ş.a.
Elena Roşca, directoarea Bibliotecii „Alba Iulia”, a mulţumit umoriştilor pentru sărbătoare pe care aceştia le-au prilejuit-o publicului şi personalului bibliotecii.
Publicăm mai jos câteva creaţii de la această serata de umor. Lectură plăcută!
Gheorghe BÂLICI
FEMEIA
Nu are porţi, nici ziduri ferecate
Sub cer aromitor curgând spre rai,
Dar este totuşi unica cetate
Pe care-o cucereşti şi te predai...
DUBLĂ FERICIRE
Îmi vine soacra mea în ospeţie
Adeseoori cu încă vreo amică –
Nevoia, iată, după cum se ştie,
Nu vine niciodată singurică.
Ion DIVIZA
REVOLTA LUI ADAM
De când a fost lipsit de-o coastă,
Spre Ceruri strigă cu tupeu:
Mi-ai dat, Părinte, o nevastă…
Să te ferească Dumnezeu!
RĂTĂCIRE ISTORICĂ
Zbierând, mioarele din turmă
Bezmetice pe şesuri trec;
Dă, Doamne, mintea de pe urmă
În capul primului berbec!
Teodor POPOVICI
FAMILIE „BUNĂ”
Minciuna, azi, cu şefii stă la masă,
Cu ei stă şi hoţia, lăcomia,
Toţi împreună fac o „bună” casă,
Căci e prezentă permanent prostia.
ÎMPRUMUT
Vecinul meu, dator cu bani,
Nu mi-i mai dă de câţiva ani
Şi-acuma viaţa mi-i un chin:
Nu am nici bani şi nicii vecin!..
Grigore PUICĂ
SOACRA
Cu soacra mea, nu-i de mirare,
Chiar de la nuntă nu mă-mpac.
Aici mai fac o precizare:
Şi fiică-sa e tot un drac!
CUIUL LUI PEPELEA
Nepoata mea nu-i fată mare
Şi cu Pepelea doar s-ar da...
Mai mulţi o vor în cheotoare
Când cuiul e-n... Italia.
Ştefan AGACHI
DECLARAŢIE
Corupţiei din satul meu
Eu sfânt război i-am declarat,
Dar iată că oftez din greu:
Cu fraţii mei, cum să mă bat?!
REMUNERAŢII
Au câştigul moderat
Poliţiştii rutieri:
Leafa numai de la stat,
Premii doar de la şoferi.
Valentin PORTAS
RUGINA ŞI FIERUL
Rugina-i zise fierului:
- Hai să prietenim!
Şi fierul se lăsă înduplecat,
Acord de amiciţie-au semnat,
În care fierul se obliga rugina
Să o respecte ca pe o regină.
Şi rugina tot îndatoriri şi-a luat –
Să fie fierul ocrotit şi protejat.
Trecut-au ani. Rugina a-nflorit,
Iar fierul, ros de ea, a ruginit.
---
Morala, sper, e clară: nu grăbiţi
Cu un viclean să vă-mprieteniţi.
Mihai CUCEREAVII
VORBĂ MULTĂ...
De la bătrâni am învăţat
Că vorbă multă-i sărăcia omului,
Dar azi proverbul s-a schimbat
Şi este bogăţia Telecom-ului.
1 APRILIE – ZIUA LUI PĂCALĂ
Azi vă servim, de Ziua lui Păcală,
C-o traistă de umor fără pereche
Şi-l păcălim pe fratele Tândală
Că gluma-i mângâiere la ureche.
Imagini la
http://ro.fotoalbum.eu/mCucereavii/a596654/slideshow
Cu această ocazie colaboratorii bibliotecii au pregătit o expoziţie de cărţi umoristice, în speţă, volume de umor donate bibliotecii de către membrii Asociaţiei, iar epigramistul şi pictorul Grigore Puică a venit la serată cu o miniexpoziţie de caricaturi, care a avut priză la spectatori.
În deschidere, Ion Diviza, preşedintele Asociaţiei Epigramiştilor din Moldova, a făcut o prezentare a ultimilor publicaţii periodice umoristice apărute în România şi a informat membrii cenaclului despre concursurile de umor organizate, punând la dispoziţia acestora condiţiile de desfăşurare a festivalurilor de epigramă.
În cadrul recitalului de umor şi-au dat concursul Ion Diviza, Gheorghe Bâlici, Vasile Rusu, Gheorghe Postolache, Teodor Popovici, Ştefan Agachi, Grigore Puică, Valentin Portas, Grigore Cotruţă, Valentin Guţu ş. a., care au prezentat spre deliciul publicului mai multe epigrame, fabule, anecdote şi schiţe umoristice pe cele mai diverse teme. Surpriza serii a fost medicul Silviu Cărăuş, care a prezentat din memorie un florilegiu de epigrame din creaţia lui Efim Tarlapan, Ion Diviza, Martin Loghin Alexeev, Gheorghe Bâlici ş.a.
Elena Roşca, directoarea Bibliotecii „Alba Iulia”, a mulţumit umoriştilor pentru sărbătoare pe care aceştia le-au prilejuit-o publicului şi personalului bibliotecii.
Publicăm mai jos câteva creaţii de la această serata de umor. Lectură plăcută!
Gheorghe BÂLICI
FEMEIA
Nu are porţi, nici ziduri ferecate
Sub cer aromitor curgând spre rai,
Dar este totuşi unica cetate
Pe care-o cucereşti şi te predai...
DUBLĂ FERICIRE
Îmi vine soacra mea în ospeţie
Adeseoori cu încă vreo amică –
Nevoia, iată, după cum se ştie,
Nu vine niciodată singurică.
Ion DIVIZA
REVOLTA LUI ADAM
De când a fost lipsit de-o coastă,
Spre Ceruri strigă cu tupeu:
Mi-ai dat, Părinte, o nevastă…
Să te ferească Dumnezeu!
RĂTĂCIRE ISTORICĂ
Zbierând, mioarele din turmă
Bezmetice pe şesuri trec;
Dă, Doamne, mintea de pe urmă
În capul primului berbec!
Teodor POPOVICI
FAMILIE „BUNĂ”
Minciuna, azi, cu şefii stă la masă,
Cu ei stă şi hoţia, lăcomia,
Toţi împreună fac o „bună” casă,
Căci e prezentă permanent prostia.
ÎMPRUMUT
Vecinul meu, dator cu bani,
Nu mi-i mai dă de câţiva ani
Şi-acuma viaţa mi-i un chin:
Nu am nici bani şi nicii vecin!..
Grigore PUICĂ
SOACRA
Cu soacra mea, nu-i de mirare,
Chiar de la nuntă nu mă-mpac.
Aici mai fac o precizare:
Şi fiică-sa e tot un drac!
CUIUL LUI PEPELEA
Nepoata mea nu-i fată mare
Şi cu Pepelea doar s-ar da...
Mai mulţi o vor în cheotoare
Când cuiul e-n... Italia.
Ştefan AGACHI
DECLARAŢIE
Corupţiei din satul meu
Eu sfânt război i-am declarat,
Dar iată că oftez din greu:
Cu fraţii mei, cum să mă bat?!
REMUNERAŢII
Au câştigul moderat
Poliţiştii rutieri:
Leafa numai de la stat,
Premii doar de la şoferi.
Valentin PORTAS
RUGINA ŞI FIERUL
Rugina-i zise fierului:
- Hai să prietenim!
Şi fierul se lăsă înduplecat,
Acord de amiciţie-au semnat,
În care fierul se obliga rugina
Să o respecte ca pe o regină.
Şi rugina tot îndatoriri şi-a luat –
Să fie fierul ocrotit şi protejat.
Trecut-au ani. Rugina a-nflorit,
Iar fierul, ros de ea, a ruginit.
---
Morala, sper, e clară: nu grăbiţi
Cu un viclean să vă-mprieteniţi.
Mihai CUCEREAVII
VORBĂ MULTĂ...
De la bătrâni am învăţat
Că vorbă multă-i sărăcia omului,
Dar azi proverbul s-a schimbat
Şi este bogăţia Telecom-ului.
1 APRILIE – ZIUA LUI PĂCALĂ
Azi vă servim, de Ziua lui Păcală,
C-o traistă de umor fără pereche
Şi-l păcălim pe fratele Tândală
Că gluma-i mângâiere la ureche.
Imagini la
http://ro.fotoalbum.eu/mCucereavii/a596654/slideshow
luni, 28 martie 2011
Gala colecţiei de poezie “IDEAL-2010”
La Filarmonica Naţională “Serghei Lunchevici” din Chişinău în preajma Zilei Unirii a avut loc Gala colecţiei de poezie “IDEAL-2010”. Manifestarea a fost organizată de către Uniunea Scriitorilor din Moldova în cooperare cu Primăria municipiului Chişinău, Societatea culturală “Apollon” şi Editura “Biodova” din Bucureşti, România.
La deschidere, părintele Ioan Ciuntu a menţionat importanţa evenimentului, spunând că a venit aici cu seninătate în suflet ca să consfinţească această manifestare culturală. După minutul de reculegere în memoria scriitorilor plecaţi în eternitate, editorul şi poetul Vasile Căpăţână a prezentat publicului cele “101 poeme” ale poeţilor Grigore Vieru, Ion Andreiţă şi Radu George Serafim (Bucureşti), Vasile Tărâţeanu şi Ilie Zegrea (Cernăuţi), Florian Saioc (Tg. Jiu), Viorel Dinescu (Galaţi), George Coandă (Târgovişte), Vlad Zbârciog, Leo Butnaru, Nicolai Costenco, Gheorghe Vodă, Galina Furdui, Ion Vieru, Emil Loteanu, Mihail Ion Ciubotaru, (Chişinău), Victor Voinicescu (Paris) şi antologiile: “101 epigramişti români “ în care au fost publicate epigramele celor 30 de basarabeni şi bucovineni şi Colecţia de poezie “IDEAL-2010”, în total – 20 de volume.
Editorul a amintit audienţei că anul trecut la Chişinău au fost lansate “101 poeme” ale poeţilor Ion Vatamanu, George Călin (Bucureşti), Arcadie Suceveanu, Anatol Ciocanu, Vasile Căpăţână, Nicolae Dabija, Ion Hadârcă, Nina Josu, Valeriu Matei, Leonida Lari, Victoria Milescu (Brăila), Renata Verejanu.
V. Căpăţână a mulţumit Colegiul de redacţie din care fac partre acad. Mihai Cimpoi, acad. Nicolae Dabija şi Radu Gârneci şi a menţionat că această colecţie e deschisă şi pentru alte nume. În continuare se va întregi şi va avea un caracter integru, că în anul curent planifică să editeze poezile poeţilor: Liviu Damian, Anatol Codru, Vasile Leviţchi, Vitalie Tulnic, Steliana Grama, Andrei Strâmbeanu, Andrei Burac, Nicolae Esinencu, Nicolae Mătcaş, Vasile Nedelescu, Vasile Groza, Tudor Palladi, Florentin Popescu etc.
În continuare, Mariana Bahnaru, moderatoarea manifestării, a oferit cuvântul autorilor volumelor lansate cât şi invitaţilor de onoare. Rând pe rând şi-au dat concursul poeţii Arcadie Suceveanu, Nicolae Dabija, Galina Furdui, Vlad Zbârciog (Chişinău), George Călin, Vasile Groza, Radu George Serafim (Bucureşti) epigramiştii Gheorghe Bâlici, Ion Diviza (Chişinău), Nicolae Puiu Iliescu (Urziceni).
Poetul Arcadie Suceveanu în alocuţiunea sa a apreciat munca editorului că readuce în circuit valorile spirituale basarabene care astăzi nu sunt atât de binecunoscute în spaţiul cultural românesc şi acum cu această colecţie ne putem prezenta în faţa criticii literare româneşti şi ne putem reintegra cu toată mândria în acest spaţiu al neamului. Această colecţie repară fisurile din spaţiul nostru cultural, iar idealul Unirii continuă să fie viu şi triumfător.
Poetul-academician Nicolae Dabija în discursul său a apreciat contribuţia lui Vasile Căpăţână la editarea volumelor lansate şi a venit cu ideea că ar fi binevenit faptul ca aceste cărţi să fie editate cu tiraje mai mari ca să ajungă în toate bibliotecile României. Vorbind despre poezie, dumnealui a accentuat faptul că 75 la sută din Biblie este scris în versuri şi exprimându-se metaforic în glumă şi în serios, constată că Raiul vorbeşte în versuri, iar Infernul – în proză. Dar la noi tot românul e poet. Avem destule talente şi nume notorii în literatură, deaceea poezia basarabeană nu are complexe. Din discuţiile avute cu un poet francez reiese: capitala Poeziei ar fi Chişinăul şi nu Parisul, deoarerce şi tirajele volumelor de poezie editate la noi sunt cu mult mai mari decât cele din occident.
Actorii Mariana Bahnaru, Nicolae Jelescu, Mihai Iorga, Andrei Soţchi, Vasile Căpăţână au citit versuri din creaţia poeţilor regretaţi şi a celor care nu au putut să vină la lansare, spre exemplu: Ion Vatamanu (“Ideal”), Grigore Vieru (“Legământ”), Gheorghe Vodă (“Graiul”), Nicolai Costenco (“Luceafărul”), Vasile Tărâţeanu (“Dulce-amar de Bucovina”), Florian Saioc (“Rugăciune”), Ion Andreiţă (“Trandafir de la Moldova”) ş.a.
Recitalul de poezie a fost intercalat cu un buchet de melodii ale compozitorilor Marian Stârcea, Saveliu Cojocaru, Ilie Valuţă, Valeriu Cornea, interpretate de maeştrii estradei, printre care Diana Valuţă, Elena Demirdgean, Mariana Cepraga, Iurie Andronic (”Limba noastră cea română”, “Femeia mea”, “Doar inima”, “Ţăranii ţi Unirea”, “Ceasul bate…”, “Pe cărarea toamnei”) ş.a.
George Călin, conducătorul Societatăţii culturale “Apollon” din Bucureşti şi preşedintele Consiliului Naţional al drepturilor copilului din România, a menţionat faptul că în anul curent Nicolae Dabija este nominalizat pentru Trofeul Societăţii Culturale “Apollon” pentru contribuţia sa remarcabilă în dezvoltarea şi promovarea valorilor culturale româneşti.
În încheiere, editorul Vasile Căpăţână a mulţumit organizatorilor manifestării, partenerilor mass-media: Companiei Teleradio Moldova şi Jurnal TV, cât şi familiilor lui Grigore Vieru şi Ion Vatamanu prezenţi în sală, profesorilor şi elevilor Liceului “Grigore Vieru” din comuna Iurceni, raionul Nisporeni, studenţilor de la diverse instituţii de îvăţământ superior din capitală care s-au înfruptat cu sete şi dor de poezie şi muzică la acest eveniment cultural de neuitat.
Imagini la
http://ro.fotoalbum.eu/mCucereavii/a595032/slideshow
La deschidere, părintele Ioan Ciuntu a menţionat importanţa evenimentului, spunând că a venit aici cu seninătate în suflet ca să consfinţească această manifestare culturală. După minutul de reculegere în memoria scriitorilor plecaţi în eternitate, editorul şi poetul Vasile Căpăţână a prezentat publicului cele “101 poeme” ale poeţilor Grigore Vieru, Ion Andreiţă şi Radu George Serafim (Bucureşti), Vasile Tărâţeanu şi Ilie Zegrea (Cernăuţi), Florian Saioc (Tg. Jiu), Viorel Dinescu (Galaţi), George Coandă (Târgovişte), Vlad Zbârciog, Leo Butnaru, Nicolai Costenco, Gheorghe Vodă, Galina Furdui, Ion Vieru, Emil Loteanu, Mihail Ion Ciubotaru, (Chişinău), Victor Voinicescu (Paris) şi antologiile: “101 epigramişti români “ în care au fost publicate epigramele celor 30 de basarabeni şi bucovineni şi Colecţia de poezie “IDEAL-2010”, în total – 20 de volume.
Editorul a amintit audienţei că anul trecut la Chişinău au fost lansate “101 poeme” ale poeţilor Ion Vatamanu, George Călin (Bucureşti), Arcadie Suceveanu, Anatol Ciocanu, Vasile Căpăţână, Nicolae Dabija, Ion Hadârcă, Nina Josu, Valeriu Matei, Leonida Lari, Victoria Milescu (Brăila), Renata Verejanu.
V. Căpăţână a mulţumit Colegiul de redacţie din care fac partre acad. Mihai Cimpoi, acad. Nicolae Dabija şi Radu Gârneci şi a menţionat că această colecţie e deschisă şi pentru alte nume. În continuare se va întregi şi va avea un caracter integru, că în anul curent planifică să editeze poezile poeţilor: Liviu Damian, Anatol Codru, Vasile Leviţchi, Vitalie Tulnic, Steliana Grama, Andrei Strâmbeanu, Andrei Burac, Nicolae Esinencu, Nicolae Mătcaş, Vasile Nedelescu, Vasile Groza, Tudor Palladi, Florentin Popescu etc.
În continuare, Mariana Bahnaru, moderatoarea manifestării, a oferit cuvântul autorilor volumelor lansate cât şi invitaţilor de onoare. Rând pe rând şi-au dat concursul poeţii Arcadie Suceveanu, Nicolae Dabija, Galina Furdui, Vlad Zbârciog (Chişinău), George Călin, Vasile Groza, Radu George Serafim (Bucureşti) epigramiştii Gheorghe Bâlici, Ion Diviza (Chişinău), Nicolae Puiu Iliescu (Urziceni).
Poetul Arcadie Suceveanu în alocuţiunea sa a apreciat munca editorului că readuce în circuit valorile spirituale basarabene care astăzi nu sunt atât de binecunoscute în spaţiul cultural românesc şi acum cu această colecţie ne putem prezenta în faţa criticii literare româneşti şi ne putem reintegra cu toată mândria în acest spaţiu al neamului. Această colecţie repară fisurile din spaţiul nostru cultural, iar idealul Unirii continuă să fie viu şi triumfător.
Poetul-academician Nicolae Dabija în discursul său a apreciat contribuţia lui Vasile Căpăţână la editarea volumelor lansate şi a venit cu ideea că ar fi binevenit faptul ca aceste cărţi să fie editate cu tiraje mai mari ca să ajungă în toate bibliotecile României. Vorbind despre poezie, dumnealui a accentuat faptul că 75 la sută din Biblie este scris în versuri şi exprimându-se metaforic în glumă şi în serios, constată că Raiul vorbeşte în versuri, iar Infernul – în proză. Dar la noi tot românul e poet. Avem destule talente şi nume notorii în literatură, deaceea poezia basarabeană nu are complexe. Din discuţiile avute cu un poet francez reiese: capitala Poeziei ar fi Chişinăul şi nu Parisul, deoarerce şi tirajele volumelor de poezie editate la noi sunt cu mult mai mari decât cele din occident.
Actorii Mariana Bahnaru, Nicolae Jelescu, Mihai Iorga, Andrei Soţchi, Vasile Căpăţână au citit versuri din creaţia poeţilor regretaţi şi a celor care nu au putut să vină la lansare, spre exemplu: Ion Vatamanu (“Ideal”), Grigore Vieru (“Legământ”), Gheorghe Vodă (“Graiul”), Nicolai Costenco (“Luceafărul”), Vasile Tărâţeanu (“Dulce-amar de Bucovina”), Florian Saioc (“Rugăciune”), Ion Andreiţă (“Trandafir de la Moldova”) ş.a.
Recitalul de poezie a fost intercalat cu un buchet de melodii ale compozitorilor Marian Stârcea, Saveliu Cojocaru, Ilie Valuţă, Valeriu Cornea, interpretate de maeştrii estradei, printre care Diana Valuţă, Elena Demirdgean, Mariana Cepraga, Iurie Andronic (”Limba noastră cea română”, “Femeia mea”, “Doar inima”, “Ţăranii ţi Unirea”, “Ceasul bate…”, “Pe cărarea toamnei”) ş.a.
George Călin, conducătorul Societatăţii culturale “Apollon” din Bucureşti şi preşedintele Consiliului Naţional al drepturilor copilului din România, a menţionat faptul că în anul curent Nicolae Dabija este nominalizat pentru Trofeul Societăţii Culturale “Apollon” pentru contribuţia sa remarcabilă în dezvoltarea şi promovarea valorilor culturale româneşti.
În încheiere, editorul Vasile Căpăţână a mulţumit organizatorilor manifestării, partenerilor mass-media: Companiei Teleradio Moldova şi Jurnal TV, cât şi familiilor lui Grigore Vieru şi Ion Vatamanu prezenţi în sală, profesorilor şi elevilor Liceului “Grigore Vieru” din comuna Iurceni, raionul Nisporeni, studenţilor de la diverse instituţii de îvăţământ superior din capitală care s-au înfruptat cu sete şi dor de poezie şi muzică la acest eveniment cultural de neuitat.
Imagini la
http://ro.fotoalbum.eu/mCucereavii/a595032/slideshow
marți, 15 martie 2011
Strâmbă-Lemne sau 2011 – Anul Internaţional al (furtului) Pădurii
În ţara lui Barbă-Cot
Din codru lemn se fură.
La suspuşi le este-n cot
Că Legea nu e dură!..
Variantă:
Conduce ţara Barbă-Cot,
Iar Strâmbă-Lemne fură.
La guvernanţi le este-n cot –
Doar Legea îi îndură...
Din codru lemn se fură.
La suspuşi le este-n cot
Că Legea nu e dură!..
Variantă:
Conduce ţara Barbă-Cot,
Iar Strâmbă-Lemne fură.
La guvernanţi le este-n cot –
Doar Legea îi îndură...
duminică, 6 martie 2011
Tudor Gorgos: La pragul destăinuirii
În preajma Zilei de 8 Martie la Biblioteca “Târgovişte” din sectorul Buiucani al municipiului Chişinău a avut loc lansarea cărţii de versuri “La pragul destăinuirii”, semnată de Tudor Gorgos, un matematician îndrăgostit de Poezie.
La serată au venit să-l susţină prieteni şi pământeni, cei dragi sufletului, scriitori, medici, profesori, studenţi, liceeni.
La începutul manifestării culturale a fost inaugurată o expoziţie de pictură şi caricatură, consacrată Zilei Internaţionale a Femeilor, realizată de Valentina Lozoveanu şi Grigore Puică.
În continuare, Ion Cuzuioc, preşedintele cenaclului literar “La Târgovişte” a prezentat audienţei cartea de versuri “La pragul destăinuirii”, menţionând faptul că în ea sunt publicate mai multe poezii la diverse capitole, cum ar fi: “Femeia-i cânt şi poezie”, “Din dragoste şi pentru dragoste trăim”, “Credinţa de creştin”, “Viaţa vine, viaţa trece…” ş.a. Dumnealui a subliniat că în poeziile poetului Tudor Gorgos e reflectată dragostea faţă de femeie, iubită şi mamă şi se încadrează în cadrul sărbătorii respective pe care azi o marcăm.
Pe marginea cărţii şi-au expus opiniile Larisa Ungureanu, critic literar, Ecaterina Chirvas, profesoară de muzică, Ion Diviza, Gheorghe Postolache, Constantin Dragomir, scriitori, Ion Negură, profesor la liceul “Ciprian Porumbescu”, Ion Arteni, medic, Ion Croitoru, profesor de arte plastice, Aurel Pascari şi Petru Papadie, elevi ai liceelor “Dante Alighieri” şi “Orizont” din capitală.
Iată căteva spicuiri din luările de cuvânt ale vorbitorilor:
Larisa UNGUREANU:
- “La pragul destăinuirii” este o carte bine gândită, cu o gamă variată, scrisă pe înţelesul tuturor, o carte simplă, durută. Poezia este pură, naivă pe alocuri, dar sinceră şi curată. Şi grafica cărţii e realizată la nivel, bucură ochiul. Felicitări!
Ion DIVIZA:
- Se vede că poeziile sunt scrise de un pedagog, au un caracter didactic şi se bazează pe folclor. Autorul îmbină în versul clasic stilul liric cu cel satiric, critică situaţiile condamnabile din societate. Este o carte frumoasă la o vârstă frumoasă, când s-a concretizat şi s-a cristalizat o anumită concepţie despre viaţă. Cred că această carte o să-şi găsească cititorul.
Ecaterina CHIRVAS:
- Am citit cartea cu deosebită plăcere. În versurile sale autorul pune accentul pe valorile omeneşti. Ca profesor de muzică vreau să remarc titlurile poeziilor care pot fi folosite ca texte pentru romanţe: “Mama”, “Am văzuto-n vis pe mama”, “Cade frunza”, “O, dorul meu”, “Ce bine-i că te am”, “Te aştept”, “Jurământ” ş.a.
Gheorghe POSTOLACHE:
- Este o carte trăită, neinventată, se citeşte uşor. Lecturând poeziile ce descriu viaţa satului, mi-au răscolit în memorie amintirile din copilărie.
Ion ARTENI:
- Mi-am regăsit în carte copilăria. Poeziile despre tată şi mamă îţi aprind dorul. Iar cele despre foamete şi vremuri grele te pun pe gânduri. Am observat că în poeziile satirice autorul ia în derâdere metehnele omeneşti, printre care şi invidia. Îi doresc succes şi în continuare, iar poezia dumnealui să aibă cât mai mulţi cititori.
Epigramiştii Ion Diordiev, Grigore Drăgan, Ion Diviza, Grigore Puică şi subsemnatul i-au dedicat catrenele:
La lansarea cărţii “La pragul destăinuirii”
Ion DIORDIEV:
“La pragul destăinuirii”,
Profundă, înţeleaptă carte.
Ne-ndeamnă – mierea iubirii
S-o absorbim şi mai departe.
Grigore DRĂGAN:
Mă bucur, Tudore, te strădui –
La prag de casă te destăinui;
Te sfătui azi, de-ai să doreşti
Şi-n beci să te destăinuieşti.
Ion DIVIZA:
Când vrei să te destăinuieşti,
Având la limbă gâdilici,
Te rog în beci să poposeşti,
Iar după asta… în gârlici.
Grigore PUICĂ:
Sfios ajuns la Muză-n prag,
La vârsta ta fertilă şi frumoasă,
Eu, Tudore, te-ndemn cu drag:
Mai fă un pas şi-i intră-n casă.
Mihai CUCEREAVII:
Autorul ne-a mărturisit
La pragul cel destăinuit
Că versu-n carte-i încărcat –
La cititori vine cu-n sfat…
Mai apoi, actorul Sandu Aristid Cupcea a recitat poezia “Mama”, iar interpretul Iulian Caranfil a cântat câteva cântece, printre care şi cunoscuta “Melancolie”, ambii fiind apreciaţi cu aplauze furtunoase din partea publicului.
Ludmila Plopa, directoarea Bibliotecii “Târgovişte” i-a decernat sărbătoritului tradiţionala diplomă, iar soţia Oxana, împreună cu fiica Cristina şi fiul Dumitru i-au dăruit un buchet de flori. Cei prezenţi s-au ales cu câte o carte şi un autograf din partea autorului.
T. Gorgos a mulţumit audienţa pentru serata organizată, a felicitat sexul frumos cu ocazia Zilei de 8 Martie şi a înmânat câte o floare fiecărei doamne şi domnişoare din sală.
¤ ¤ ¤
Tudor Gorgos este absolvent al facultăţii de fizică şi matematică a
Universităţii Pedagogice de Stat “Ion Creangă” din Chişinău. A activat în calitate de profesor de matematică în localitatea de baştină Nisporeni, în prezent - om de afaceri în Chişinău. Este pasionat şi de literatură, mai ales de poezie. În 2008 i-a apărut prima carte, întitulată “Poezia-i ca şi dorul”. Recent a lansat volumul de versuri “La pragul destăinuirii”, 176 pag., ISBN 978-9975-51-174-2, editura “Pontos”.
Propun cititorului două poezii din cartea recent apărută:
Tudor GORGOS:
MAMA
Cine-i cea mai scumpă-n lume?
Nu e greu ca să-ţi dai seama.
Cine ţi-a dat viaţă, nume,
Dacă nu iubita mamă?!
Mama te-a adus pe lume,
Te-a crescut la sânul ei,
Te-a-nvăţat să-ţi alegi drumul,
Să rezişti în anii grei.
Ochii mamei îţi zâmbesc,
Când îţi merge şi-ai succes,
Lacrimile-o podidesc,
Dacă-n viaţă nu ţi-a mers.
Mama te aşteaptă-n prag,
Când te-ntorci din pribegie
Şi la pieptul ei cu drag,
Ca pe-un prunc ea te mângâie.
JURĂMÂNT
Femeie, azi e Ziua ta,
Eu te iubesc cu pietate,
Voiesc dar prin urarea mea –
De bine şi de sănătate,
De-a pururea a te urma,
Căci cea mai dragă-mi eşti fiinţă,
Eu îţi consacru viaţa mea
Şi-a jurământului credinţă.
Se scutur miile de flori,
În calea vieţii Dumitale
Şi cu ai dragostei fiori
Te-acopăr cu a lor petale.
În feerii de sărutări,
De la obraz pân” la picioare,
În faţa ta aştern cărări
De flori cu zâmbetul de soare.
Las” să-nflorească-n orice zi,
Dulci zâmbete pe-a tale buze
Şi-n dragoste mereu de-ami fi
Cea mai aleasă dintre muze.
Imagini la
http://ro.fotoalbum.eu/mCucereavii/a587977/slideshow
La serată au venit să-l susţină prieteni şi pământeni, cei dragi sufletului, scriitori, medici, profesori, studenţi, liceeni.
La începutul manifestării culturale a fost inaugurată o expoziţie de pictură şi caricatură, consacrată Zilei Internaţionale a Femeilor, realizată de Valentina Lozoveanu şi Grigore Puică.
În continuare, Ion Cuzuioc, preşedintele cenaclului literar “La Târgovişte” a prezentat audienţei cartea de versuri “La pragul destăinuirii”, menţionând faptul că în ea sunt publicate mai multe poezii la diverse capitole, cum ar fi: “Femeia-i cânt şi poezie”, “Din dragoste şi pentru dragoste trăim”, “Credinţa de creştin”, “Viaţa vine, viaţa trece…” ş.a. Dumnealui a subliniat că în poeziile poetului Tudor Gorgos e reflectată dragostea faţă de femeie, iubită şi mamă şi se încadrează în cadrul sărbătorii respective pe care azi o marcăm.
Pe marginea cărţii şi-au expus opiniile Larisa Ungureanu, critic literar, Ecaterina Chirvas, profesoară de muzică, Ion Diviza, Gheorghe Postolache, Constantin Dragomir, scriitori, Ion Negură, profesor la liceul “Ciprian Porumbescu”, Ion Arteni, medic, Ion Croitoru, profesor de arte plastice, Aurel Pascari şi Petru Papadie, elevi ai liceelor “Dante Alighieri” şi “Orizont” din capitală.
Iată căteva spicuiri din luările de cuvânt ale vorbitorilor:
Larisa UNGUREANU:
- “La pragul destăinuirii” este o carte bine gândită, cu o gamă variată, scrisă pe înţelesul tuturor, o carte simplă, durută. Poezia este pură, naivă pe alocuri, dar sinceră şi curată. Şi grafica cărţii e realizată la nivel, bucură ochiul. Felicitări!
Ion DIVIZA:
- Se vede că poeziile sunt scrise de un pedagog, au un caracter didactic şi se bazează pe folclor. Autorul îmbină în versul clasic stilul liric cu cel satiric, critică situaţiile condamnabile din societate. Este o carte frumoasă la o vârstă frumoasă, când s-a concretizat şi s-a cristalizat o anumită concepţie despre viaţă. Cred că această carte o să-şi găsească cititorul.
Ecaterina CHIRVAS:
- Am citit cartea cu deosebită plăcere. În versurile sale autorul pune accentul pe valorile omeneşti. Ca profesor de muzică vreau să remarc titlurile poeziilor care pot fi folosite ca texte pentru romanţe: “Mama”, “Am văzuto-n vis pe mama”, “Cade frunza”, “O, dorul meu”, “Ce bine-i că te am”, “Te aştept”, “Jurământ” ş.a.
Gheorghe POSTOLACHE:
- Este o carte trăită, neinventată, se citeşte uşor. Lecturând poeziile ce descriu viaţa satului, mi-au răscolit în memorie amintirile din copilărie.
Ion ARTENI:
- Mi-am regăsit în carte copilăria. Poeziile despre tată şi mamă îţi aprind dorul. Iar cele despre foamete şi vremuri grele te pun pe gânduri. Am observat că în poeziile satirice autorul ia în derâdere metehnele omeneşti, printre care şi invidia. Îi doresc succes şi în continuare, iar poezia dumnealui să aibă cât mai mulţi cititori.
Epigramiştii Ion Diordiev, Grigore Drăgan, Ion Diviza, Grigore Puică şi subsemnatul i-au dedicat catrenele:
La lansarea cărţii “La pragul destăinuirii”
Ion DIORDIEV:
“La pragul destăinuirii”,
Profundă, înţeleaptă carte.
Ne-ndeamnă – mierea iubirii
S-o absorbim şi mai departe.
Grigore DRĂGAN:
Mă bucur, Tudore, te strădui –
La prag de casă te destăinui;
Te sfătui azi, de-ai să doreşti
Şi-n beci să te destăinuieşti.
Ion DIVIZA:
Când vrei să te destăinuieşti,
Având la limbă gâdilici,
Te rog în beci să poposeşti,
Iar după asta… în gârlici.
Grigore PUICĂ:
Sfios ajuns la Muză-n prag,
La vârsta ta fertilă şi frumoasă,
Eu, Tudore, te-ndemn cu drag:
Mai fă un pas şi-i intră-n casă.
Mihai CUCEREAVII:
Autorul ne-a mărturisit
La pragul cel destăinuit
Că versu-n carte-i încărcat –
La cititori vine cu-n sfat…
Mai apoi, actorul Sandu Aristid Cupcea a recitat poezia “Mama”, iar interpretul Iulian Caranfil a cântat câteva cântece, printre care şi cunoscuta “Melancolie”, ambii fiind apreciaţi cu aplauze furtunoase din partea publicului.
Ludmila Plopa, directoarea Bibliotecii “Târgovişte” i-a decernat sărbătoritului tradiţionala diplomă, iar soţia Oxana, împreună cu fiica Cristina şi fiul Dumitru i-au dăruit un buchet de flori. Cei prezenţi s-au ales cu câte o carte şi un autograf din partea autorului.
T. Gorgos a mulţumit audienţa pentru serata organizată, a felicitat sexul frumos cu ocazia Zilei de 8 Martie şi a înmânat câte o floare fiecărei doamne şi domnişoare din sală.
¤ ¤ ¤
Tudor Gorgos este absolvent al facultăţii de fizică şi matematică a
Universităţii Pedagogice de Stat “Ion Creangă” din Chişinău. A activat în calitate de profesor de matematică în localitatea de baştină Nisporeni, în prezent - om de afaceri în Chişinău. Este pasionat şi de literatură, mai ales de poezie. În 2008 i-a apărut prima carte, întitulată “Poezia-i ca şi dorul”. Recent a lansat volumul de versuri “La pragul destăinuirii”, 176 pag., ISBN 978-9975-51-174-2, editura “Pontos”.
Propun cititorului două poezii din cartea recent apărută:
Tudor GORGOS:
MAMA
Cine-i cea mai scumpă-n lume?
Nu e greu ca să-ţi dai seama.
Cine ţi-a dat viaţă, nume,
Dacă nu iubita mamă?!
Mama te-a adus pe lume,
Te-a crescut la sânul ei,
Te-a-nvăţat să-ţi alegi drumul,
Să rezişti în anii grei.
Ochii mamei îţi zâmbesc,
Când îţi merge şi-ai succes,
Lacrimile-o podidesc,
Dacă-n viaţă nu ţi-a mers.
Mama te aşteaptă-n prag,
Când te-ntorci din pribegie
Şi la pieptul ei cu drag,
Ca pe-un prunc ea te mângâie.
JURĂMÂNT
Femeie, azi e Ziua ta,
Eu te iubesc cu pietate,
Voiesc dar prin urarea mea –
De bine şi de sănătate,
De-a pururea a te urma,
Căci cea mai dragă-mi eşti fiinţă,
Eu îţi consacru viaţa mea
Şi-a jurământului credinţă.
Se scutur miile de flori,
În calea vieţii Dumitale
Şi cu ai dragostei fiori
Te-acopăr cu a lor petale.
În feerii de sărutări,
De la obraz pân” la picioare,
În faţa ta aştern cărări
De flori cu zâmbetul de soare.
Las” să-nflorească-n orice zi,
Dulci zâmbete pe-a tale buze
Şi-n dragoste mereu de-ami fi
Cea mai aleasă dintre muze.
Imagini la
http://ro.fotoalbum.eu/mCucereavii/a587977/slideshow
miercuri, 2 martie 2011
Festivalul Internaţional de muzică "Mărţişor-2011"
1 martie. La Palatul Naţional din Chişinău a fost inaugurată cea de-a 45-a ediţie a Festivalului Internaţional de muzică "Mărţişor-2011" cu genericul – Est şi Vest: Interferenţe culturale. La ediţia jubiliară participă artişti şi formaţii notorii din 15 ţări, inclusiv: România, Germania, SUA, Spania, Italia, Polonia, Azerbaidjan, Georgia, China, Rusia, Belarus, Lituania ş.a.
În prima zi a festivalului, la deschiderea manifestării, Marian Lupu, preşedintele Parlamentului şi Preşedintele-interimar al Republicii Moldova a urcat pe scenă cu fetiţele Lori şi Betti. Ele au venit cu un mărţişor din baloane colorate în alb şi roşu, care a fost ridicat pe fundalul scenei.
În continuare, în alocuţiunea sa Marian Lupu a menţionat importanţa evenimentului pentru cultura noastră, a mulţumit pentru sprijinul financiar acordat la organizarea festivalului de către Fondul Interstatal de Colaborare Umanitară a ţărilor-membre CSI şi a dorit tuturor ca spiritul primăverii să ne însoţească tot anul.
Mai apoi, pe scena palatului şi-au dat concursul: orchestra Simfonică Naţională a Companiei “Teleradio Moldova” , director artistic şi prim dirijor Gheorghe Mustea, orchestra Naţională de muzică populară “Lăutarii”, director artistic şi prim dirijor Nicolae Botgros, ansamblul de dansuri populare “Transilvania” , România , ansamblul Academic Naţional de dansuri populare “Joc”, director artistic şi prim maestru de balet Vladimir Curbet, clubul de dansuri sportive “Codreanca”, condus de Svetlana şi Petru Gozun, formaţiile: “Catarsis”, “Akord”, “Trigon”, corul Sălii cu Orgă dirijat de Ilona Stepan, trupa de balet a Teatrului Naţional de Operă şi Balet, maestru de balet Olga Guriev.
De asemenea, au evoluat soliştii: Mihai Munteanu, Lilia Şalomei, Iurie Gâscă, Igor Ţurcanu, Maria Ţonina, Lidia Bejenaru, Nicolae Ciubotaru, Adriana Ochişanu, Ion Paladi, Nelly Ciobanu, Gheorghe Ţopa, Nicolae Glib, Olia Tira, Sergiu Kuzenkoff, Cristina Croitoru, Alexandru Manciu, Moldova, Victor Babarâkin, Belarus, Ramiz Guliev, Azerbaidjan.
Spectatorii au audiat cu deosebit interes şi recitalul poetic „Odă Mărţişorului”, prezentat de Natalia Pânzaru, Snejana Rudenco, Ina Surdu, Draga-Dumitriţa Drumi şi Oxana Baciu.
La manifestare au evoluat tinerii Yang Shengchang şi Chen Baojun din Republica Populară Chineză, care au interpretat cu măiestrie câteva cântece şi melodii chinezeşti la diverse instrumente muzicale.
Printre spectatori se afla şi compozitorul Eugen Doga, care a fost felicitat cu un buchet de flori cu prilejul Zilei de naştere de către Andrei Porubin, prezentatorul manifestării, deoarece maestrul s-a născut chiar la 1 martie.
Această ediţie cultural-artistică va avea loc pănă pe data de 10 martie și se va desfășura la Palatul Național, Teatrul de Operă și Balet, Filarmonica Națională ”Serghei Lunchevici”, Sala cu Orgă din Chişinău, unde vor fi organizate mai multe concerte de muzică uşoară, populară, academică şi jazz, cât şi în alte oraşe ale republicii.
Imagini la
http://ro.fotoalbum.eu/mCucereavii/a587046/slideshow
În prima zi a festivalului, la deschiderea manifestării, Marian Lupu, preşedintele Parlamentului şi Preşedintele-interimar al Republicii Moldova a urcat pe scenă cu fetiţele Lori şi Betti. Ele au venit cu un mărţişor din baloane colorate în alb şi roşu, care a fost ridicat pe fundalul scenei.
În continuare, în alocuţiunea sa Marian Lupu a menţionat importanţa evenimentului pentru cultura noastră, a mulţumit pentru sprijinul financiar acordat la organizarea festivalului de către Fondul Interstatal de Colaborare Umanitară a ţărilor-membre CSI şi a dorit tuturor ca spiritul primăverii să ne însoţească tot anul.
Mai apoi, pe scena palatului şi-au dat concursul: orchestra Simfonică Naţională a Companiei “Teleradio Moldova” , director artistic şi prim dirijor Gheorghe Mustea, orchestra Naţională de muzică populară “Lăutarii”, director artistic şi prim dirijor Nicolae Botgros, ansamblul de dansuri populare “Transilvania” , România , ansamblul Academic Naţional de dansuri populare “Joc”, director artistic şi prim maestru de balet Vladimir Curbet, clubul de dansuri sportive “Codreanca”, condus de Svetlana şi Petru Gozun, formaţiile: “Catarsis”, “Akord”, “Trigon”, corul Sălii cu Orgă dirijat de Ilona Stepan, trupa de balet a Teatrului Naţional de Operă şi Balet, maestru de balet Olga Guriev.
De asemenea, au evoluat soliştii: Mihai Munteanu, Lilia Şalomei, Iurie Gâscă, Igor Ţurcanu, Maria Ţonina, Lidia Bejenaru, Nicolae Ciubotaru, Adriana Ochişanu, Ion Paladi, Nelly Ciobanu, Gheorghe Ţopa, Nicolae Glib, Olia Tira, Sergiu Kuzenkoff, Cristina Croitoru, Alexandru Manciu, Moldova, Victor Babarâkin, Belarus, Ramiz Guliev, Azerbaidjan.
Spectatorii au audiat cu deosebit interes şi recitalul poetic „Odă Mărţişorului”, prezentat de Natalia Pânzaru, Snejana Rudenco, Ina Surdu, Draga-Dumitriţa Drumi şi Oxana Baciu.
La manifestare au evoluat tinerii Yang Shengchang şi Chen Baojun din Republica Populară Chineză, care au interpretat cu măiestrie câteva cântece şi melodii chinezeşti la diverse instrumente muzicale.
Printre spectatori se afla şi compozitorul Eugen Doga, care a fost felicitat cu un buchet de flori cu prilejul Zilei de naştere de către Andrei Porubin, prezentatorul manifestării, deoarece maestrul s-a născut chiar la 1 martie.
Această ediţie cultural-artistică va avea loc pănă pe data de 10 martie și se va desfășura la Palatul Național, Teatrul de Operă și Balet, Filarmonica Națională ”Serghei Lunchevici”, Sala cu Orgă din Chişinău, unde vor fi organizate mai multe concerte de muzică uşoară, populară, academică şi jazz, cât şi în alte oraşe ale republicii.
Imagini la
http://ro.fotoalbum.eu/mCucereavii/a587046/slideshow
marți, 1 martie 2011
Mărţişor - simbol al Primăverii
La inima domniţei,
Un mărţişor – alb şi roşu -
Simbol al Renaşterii.
¤ ¤ ¤
Două perle,
Soarele şi Luna –
Drept inimă.
¤ ¤ ¤
De la omul drag,
Talismanul Iubirii –
Lângă inimă.
Un mărţişor – alb şi roşu -
Simbol al Renaşterii.
¤ ¤ ¤
Două perle,
Soarele şi Luna –
Drept inimă.
¤ ¤ ¤
De la omul drag,
Talismanul Iubirii –
Lângă inimă.
joi, 24 februarie 2011
Epigrama: definiţie
Minte de la o cochetă
N-ai de unde să aştepţi.
Epigrama-i o tabletă
Şi-o înghit doar cei... deştepţi.
¤ ¤ ¤
Epigrama nu-i cochetă,
De la ea poantă aştepţi.
I-amară, ca o tabletă –
O înghit doar cei deştepţi.
UMORUL
Cei ce nu-nţeleg umorul,
Dau în sfaturi cu piciorul.
Să nu instruieşti un prost
Că povaţa-i fără rost!
¤ ¤ ¤
Umorul de calitate
E pentru cei deştepţi.
De la cei proşti rezultate
Nu face să aştepţi...
N-ai de unde să aştepţi.
Epigrama-i o tabletă
Şi-o înghit doar cei... deştepţi.
¤ ¤ ¤
Epigrama nu-i cochetă,
De la ea poantă aştepţi.
I-amară, ca o tabletă –
O înghit doar cei deştepţi.
UMORUL
Cei ce nu-nţeleg umorul,
Dau în sfaturi cu piciorul.
Să nu instruieşti un prost
Că povaţa-i fără rost!
¤ ¤ ¤
Umorul de calitate
E pentru cei deştepţi.
De la cei proşti rezultate
Nu face să aştepţi...
Strigături la... ceruri ¤ Catrene
UNA PROMIT, ALTA FAC
CU ASTA, BASTA!
Lumea noastră piere,CU ZĂHĂRELUL...
Tineri fug din ţară,
Cei de la putere
Ne fac viaţ-amară!..
A scumpit şi zahărul,SFÂRŞITUL... CORUPŢIEI.
Viaţa ni-i amară
C-aşa ştie mahărul
Să conduc-o ţară!
CU ASTA, BASTA!
Panică la vamă,ANUL 2012 - APOCALIPSA?
Zboară portofele,
Chiar şi nicio cramă
Nu-i ajută, lele!
Vine-Apocalipsa?Amin!
Globu-ntreg vuieşte.
De Zeu ducem lipsa:
„Doamne, miluieşte!”
luni, 21 februarie 2011
Voce de Înger
(Lui Narcis Iustin Ianău, participant la concursul "Românii au talent")
Şocaţi de talentul tău,
Amicii nu fac glume,
Doar eşti Stea de la Bacău
Şi Prim tenor în Lume!
Variante:
Vocea de Înger şi cei amuţiţi, cu gura-căscată
Ai adus Lumină-n hău,
Nu te temi de glume,
Eşti o Stea de la Bacău,
Cuceritor de … Lume!
¤ ¤ ¤
Şocaţi de talentul tău,
Nu mai facem glume.
Eşti o Stea de la Bacău -
Te admir-o Lume!
Imagini la
http://ro.fotoalbum.eu/mCucereavii/a584638/slideshow
Şocaţi de talentul tău,
Amicii nu fac glume,
Doar eşti Stea de la Bacău
Şi Prim tenor în Lume!
Variante:
Vocea de Înger şi cei amuţiţi, cu gura-căscată
Ai adus Lumină-n hău,
Nu te temi de glume,
Eşti o Stea de la Bacău,
Cuceritor de … Lume!
¤ ¤ ¤
Şocaţi de talentul tău,
Nu mai facem glume.
Eşti o Stea de la Bacău -
Te admir-o Lume!
Imagini la
http://ro.fotoalbum.eu/mCucereavii/a584638/slideshow
duminică, 13 februarie 2011
Îndrăgostitul – jertfa iubirii
Lui Vladimir Halipli,
autor al romanelor „Apostolul iubirii” şi „Raiul suferinţelor iubirii”
Cocorul rămas de stol
E jalnic, fără grai.
Al dragostei Apostol
Te chinuie şi-n... Rai!
autor al romanelor „Apostolul iubirii” şi „Raiul suferinţelor iubirii”
Cocorul rămas de stol
E jalnic, fără grai.
Al dragostei Apostol
Te chinuie şi-n... Rai!
Abonați-vă la:
Postări (Atom)