miercuri, 9 decembrie 2015

In memoriam Efim Tarlapan


( 17 mai 1944 – 8 decembrie 2015 )

         Azi, din Internet, am aflat o veste foarte tristă: s-a stins din viaţă renumitul scriitor basarabean Efim Tarlapan, Maestru al Literaturii, Membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova şi Membru al Uniunii Scriitorilor din România.


         L-am cunoscut încă din anii “70, când învăţam împreună la aceeaşi Alma Mater, la Facultatea de Litere, secţia Ziaristică a USM, Chişinău. Era un tânăr deosebit. Primele catrene umoristice le-a publicat în ziarul universităţii, după care a apărut cu creaţiile sale şi în presa republicană.

Efim Tarlapan şi-a consacrat viaţa genului satirico-umoristic şi este autorul a peste 50 de cărţi. Debutează în anul 1974 cu placheta de parodii, epigrame, aforisme „Scuzaţi pentru deranj...”. Mai apoi editează volumele: „Tatuaje”, parodii, epigrame, aforisme, 1977; „Revers”, fabule, parodii, epigrame, aforisme, 1980; „Acarniţa”, miniaturi epigramatice vesele şi nu prea, 1986; „Cartuşiera”, satire, epigrame, aforisme, 1990; „Dioptrii pentru ochelarii de cai...”, satire, fabule, epigrame, parodii, aforisme, 1995; „Mărul lui Adam”, parodii, 1996; „Toporul taie închinându-se”, aforisme, 2000; „Coloana nătângilor”, epigrame, 2001; „Îngerii din cerul gurii...”, satire, parodii, epigrame, aforisme, 2003; „Deşertul din clepsidră”, aforisme, 2005; „Cantina săracilor cu duhul”, aforisme, 2008; „Zâmbet pentru export”, satire, fabule, epigrame, aforisme, 2010; „O antologie a aforismului românesc de pretutindeni”, 2005; „Cu poante pre moarte călcând”, antologia epigramei româneşti, 2005; „Epigrama daco-romană contemporană”, 2005; „Marea antologie a epigramei româneşti, de la bijuterii folclorice la performanţe clasice”, 2005; „Câte-o poantă de căciulă...”, antologie cronologică de epigramă românească şi universală, 2007; „Cu muza altora în braţe...”, o antologie a parodiei româneşti de pretutindeni, 2008; „Cu mâţa-n carte...”, antologia parodiei româneşti, de la începuturi până azi, 2009; „Râsul lumii, la români”, antologie de epigramă străină, 2010, ş.a.

         Un loc aparte în creaţia sa îl ocupă şi cărţile pentru copii: “Lănţişorul cu cheiţe”, 1981; “Clape” ,1985; “Termometru”,1988; “Staţi jos, copii!”, 1990; “Bobocelul”, 1992; “Ghicitori şi epigrame şcolare”, 1995; “Alfabetul – ghicitoare”, 1999; “Un melc la fotbal”, 2003; “A doua pauză de râs”, 2011; “Aerul de-acasă”, 2013, ş.a.

Creaţia lui Efim Tarlapan are priză la cititor. Am participat la mai multe lansări de carte şi diverse întâlniri şi am văzut reacţia auditoriului. Ştia cum să cucerească publicul şi avea cu ce!


 

Dar, spre marele meu regret, la 11 august a acestui an nu am fost la Centrul Expoziţional „C. Brâncuşi" din Chişinău, când a avut loc vernisajul expoziţiei „Spectru" al pictoriţei Otilia Tarlapan şi lansarea cărţii lui Efim Tarlapan „În imperiul unei fraze” – o antologie cronologică a aforismului românesc de la începuturi până azi, apărută la editura „Prut Internaţional”, 2015, coperta căreia a fost executată de Sergiu Stanciu şi fiica scriitorului. Însă la încheierea vernisajului, pe la sfârşitul lunii august, Efim Tarlapan mi-a telefonat şi m-a invitat să vin la Centrul Expoziţional „C. Brâncuşi"  să-mi dea o antologie cu autograf, deoarece figurează în ea şi numele meu. Ne-am întâlnit în dimineaţa zilei de 20 august, era cu soţia Zinaida, neştiind că e pentru  ultima dată când ne vedem împreună. Atunci am şi imortalizat aceste clipe.

Dumnezeu să-l odihnească în pace! 


Sincere condoleanţe familiei şi rudelor răposatului.



Mihai Cucereavii