Mihai LESCU: „101 poeme”

Seară de creaţie

         Ieri, în incinta Bibliotecii publice „Onisifor Ghibu” din Chişinău, a avut loc lansarea volumului de versuri „101 poeme” (ISBN 978-9975-4288-0-4, editura „Ideal”, 2018, 152 pag.), selectate şi semnate de poetul Mihai Lescu, publicist şi cadru didactic activ la Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării de la USM, dr. în ştiinţe politice,  membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova, care a editat până la ora actuală următoarele plachete de versuri:“Cerul dintâi” (1998), “Maluri”  (1999), “Triplu zbor” (2000), “Luminătorii de joi” (2001), “Dor de dor” (2008). Mihai Lescu este şi autorul a peste 100 de texte pentru cântece. În colaborare cu compozitorul şi interpretul Savelie Cojocaru a lansat două CD-uri, intitulate “Toate dorurile noastre”.

La acest eveniment festiv, consacrat jubileului de 70 de ani din Ziua naşterii, au venit să-l susţină  oameni de creaţie, poeţi, scriitori şi publicişti, printre care: Tudor Ţopa,  Alexandru Ganenco, Victor Moraru, Dumitru Ţurcanu, Mihai Guzun, Vasile Spinei, Sandu-Aristid Cupcea, Galina Furdui, Lidia Grosu, Tudor Palladi, Vitalie Răileanu, Ion Diordiev, Ion Cuzuioc, Nicolae Schiţco, Andrei Fetescu, Ilie Văluţă,Vasile Pascaru, Savelie Cojocaru, Tatiana Rotaru, Eudochia Verdeş, Elena Turuta, soţia Ala ş.a.

Manifestarea culturală a început cu tradiţionala intonare a imnului Cenaclului  literar-artistic „Ideal”,  pe versurile poetului Ion Vatamanu „Eu o frunză, tu o frunză” pe melodia şi în interpretarea  compozitorului Ilie Văluţă.

Seara de creaţie a fost deschisă de către moderatorul Vasile Căpăţână, preşedintele cenaclului, care a prezentat audienţei noul volum de poeme, prefaţat de către criticul literar Tudor Palladi (“Spada şi scutul cuvântului: Dorul”) şi a evidenţiat datele importante din itinerarul biografic al sărbătoritului.

Mai apoi, pe marginea volumului şi-au expus opiniile vorbitorii: Tudor Palladi, Galina Furdui, Lidia Grosu,  Vitalie Răileanu, Victor Moraru, Vasile Spinei, Ion Diordiev, Ion Cuzuioc, Nicolae Schiţco, Andrei Fetescu ş.a., menţionând faptul că poemele lui Mihai Lescu au un limbaj neaoş, sunt simple, cantabile, luminoase, au o încărcătură filozofică ţărănească şi ajung uşor la inima oricui, aidoma pastelurilor clasicului Vasile Alecsandri. Autorul este devotat poeziei şi muncii. Tematica versurilor e variată. În ele poetul îşi manifestă dragostea de Neam şi Ţară, cu mult dor de 
casă şi de părinţi.

În cadrul festivităţii acad. Vasile Căpăţână,  cu ocazia jubileului şi pentru întreaga activitate literară şi promovarea valorilor culturale româneşti, i-a înmânat sărbătoritului Mihai Lescu Diploma de Onoare a Asociaţiei Culturale Române „Ideal”.

Compozitorii şi interpreţii Savelie 

Cojocaru şi Vasile Pascaru  au înviorat auditoriul cu mai multe melodii, printre care: “Aşa sunt de felul meu”, “Viaţă de artist”, “O viaţă nu-i de-ajuns pentru iubire”, ş.a., pe versurile autorului.

Iar subsemnatul i-a dedicat catrenul:

Felicitare

Lui Mihai Lescu la 70 de ani

Drag prieten, la lansare,

Vin şi eu cu o urare;

„Să-ţi dea bunul Dumnezeu

Mulţi ani şi puteri de Leu!..”

La finele evenimentului sărbătoritul a mulţumit celor prezenţi pentru cuvintele frumoase adresate dumnealui, pentru buchetele de flori, cât şi celor care au contribuit la editarea cărţii, lectorului Andrei Fetescu, culegătoarei Ana Botnaru, ş.a., pomenindu-l îndeosebi şi pe graficianul Alexandru Hmelniţchi, plecat la ceruri, ale cărui desene ilustrează această ediţie.  Jubiliarul a oferit cu drag invitaţilor noul său volum de poeme.

Text şi imagini:
Mihai Cucereavii

¤ ¤ ¤

Câteva poezii din noul volum. Lectură plăcută:

Mihai LESCU

Dor de ţară

Dragostea de ţară –

Lacrimă de dor,

Limpede ca apa rece de izvor.

Mă încearcă iară

Cu acelaşi foc,

Numai cel ce-o are ştie de noroc.

Dacă pleci de-acasă,

Nu uita nicicând:

Rădăcina vieţii e-n acest pământ.

Pasărea de-şi lasă

Cuibul din copac,

Primăvara vine iar la el cu drag.

Dragostea de ţară –

Sfântă mângâiere –

Este peste toate cea mai mare-avere,

Dar e şi amară,

Cum este pelinul,

Când renunţi la ceea ce ţi-a dat destinul.

Dacă pleci departe,

Rătăcind  prin lume,

Nu uita de neamul ce ţi-a dat un nume.

Nici nu te desparte

De ce ai mai sfânt –

Dragostea de ţară-i una pe pământ.

Populară

Moldovenii – lucru sfânt

N-au nevoie de cuţit,

Căci aşa mi-i ştie viaţa –

Mămăliga-mpart cu aţa.

O împart în felioare

În egal la fiecare,

Aburii fiind cunună –

Mămăliga-i ca o lună,

Arcuită-n cer cu stele

Pe prosopul mamei mele.

Moara de vânt

Fără drum, fără cărare,

                   stă la margine de sat

Ca un semn de întrebare

                   din lemn vânăt şi uscat.

Măcinând cândva făină

                   fără clipe de răgaz,

Azi ea macină lumină

                   pentr-a ţine timpul treaz.

Numai vânturi, numai ploi

                   mişcă azi morişca veche,

Ba-nainte, ba-napoi –

                   ca un ceas fără pereche.

Doar o cioară în etete

                   vine-ncoace deseori,

Parcă ar lucra în rate

                   şi-acrobat, şi spectator.